Institutul Național de Statistică (INS) a transmis în această dimineață un scurt comunicat de presă referitor la activitatea “unităților cultural artistice” în anul 2022. Aceste statistici cuprind, printre altele, evoluția numărului de biblioteci publice, a numărului de cititori și a numărului de cărţi împrumutate. Deși raportul detaliat pentru 2022 lipsește momentan, avem o serie de date pentru perioada 2016 – 2022 care indică starea acestui segment critic din cultura autohtonă.

Aproape 1.500 de biblioteci închise în ultimii șapte ani

România a pierdut în ultimii șapte ani 1.460 de biblioteci publice. S-au desființat așadar 15% dintre instituții, cea mai mare cădere având loc în pandemie, când au dispărut aproape 400 de biblioteci. Datele furnizate de INS nu precizează care este ponderea rural / urban pentru aceste “dispariții”.

Deși două treimi din totalul bibliotecilor din România se află în mediul rural, acestea dețin numai 22% din fondul de carte disponibil la nivel național (34 de milioane de volume din 154 de milioane disponibile), ceea ce arată penuria de carte din mediul rural, unde se concentrează cele mai multe biblioteci școlare și peste jumătate din numărul total de abonați.

Deși anul trecut a crescut numărul de cărți împrumutate, acesta reprezintă doar jumătate din cifrele lui 2016

Declinul constant din ultimii ani a fost stopat anul trecut, când INS arată că s-au împrumutat 18.6 milioane de volume, cu peste 2 milioane mai mult decât în anul anterior. Cu toate acestea, scăderea este dramatică față de 2016, când s-au împrumutat peste 38 de milioane de volume în bibliotecile din România. Din nou 2020, anul pandemiei, este responsabil pentru cele mai mari scăderi.

Bibliotecile au pierdut 1 milion de cititori din 2016 până în 2022

Numărul abonaților activi la biblioteci a scăzut similar cu ceilalți indicatori. Deși pentru 2022 se arată o creștere mult sperată, încă nu am recuperat cititorii din 2020 și nici pe departe pe cei din anii anteriori. De precizat că bibliotecile din toată țara organizează permanent proiecte și acțiuni interactive la care – până în 2020 – participau constant aproape 1.7 milioane de cititori anual.

Din nou pandemia pare să fi schimbat cifrele – în 2020 numărul abonaților participanți la programele bibliotecilor a înregistrat un record negativ – numai 0.68 milioane de cititori angrenați.

Totuși nu anul pandemiei este responsabil, ci oamenii. Pandemia s-a petrecut peste tot în lume, însă reacțiile la restricțiile și distanțarea socială (necesară pentru scurt timp) au fost diferite. Sectorul privat s-a mobilizat prompt (forțat de posibilitatea eșecului și de pierderile imediate), sectorul public nu prea – mai ales la noi. În România puține au fost bibliotecile care au răspuns rapid și eficient – de exemplu cu crearea unor automate de returnare cărți, la Biblioteca George Barițiu din Brașov.

Evoluția personalului din domeniu

Există la ora actuală 9.336 de angajați în bibliotecile din țara noastră, cu peste 1.200 de persoane mai puțin decât în 2016. Raportat la numărul total de instituții de profil, avem așadar doar 1,12 bibliotecari la fiecare bibliotecă. Pur aritmetic, avem un bibliotecar la zece mii de locuitori, iar acesta are în grijă peste 16.000 de cărți. Din totalul personalului, 91% reprezintă personal de specialitate și 87% sunt femei.

Ne-am obișnuit să constatăm un fapt din ce în ce mai greu de combătut – femeile sunt în societate adevărații păzitori ai cărții, ele citesc și sunt mai interesate de subiect, ele activează mai mult în domeniile care au legătură cu lectura și cărțile. Este deci cu atât mai trist că ele sunt primele afectate de declinul bibliotecilor din România.

Să nu ignorăm totuși vestea bună

După ani în șir de scădere, aproape 300.000 de cititori în plus într-un an arată că avem perspective să ieșim dintr-o situație care se înscrie în indicatorii generali ai culturii și educației în România. Așa cum arată lucrurile, cel mai probabil drama Covid 19 are încă repercusiuni și în domeniul cultural, însă starea bibliotecilor dintr-o țară e o adevărată hârtie de turnesol pentru viitorul națiunii respective.

Bibliotecile bine dotate, bine finanțate, cu fond de carte împrospătat regulat și cu personal suficient (și remunerat corespunzător) contribuie decisiv la educația copiilor și tinerilor, ajută la formarea unor adulți interesați de cunoaștere (și, astfel, mărește baza de consumatori ai industriei de carte) și oferă acces la mijloace de informare și recreere de calitate pentru seniori sau persoanele vulnerabile.

Cifrele prezentate mai jos provin din statisticile anuale publicate de INS. Rapoartele detaliate se pot consulta aici.