Îndrăgita autoare israeliană Hila Blum, una din cele mai în vogă scriitoare spaniole de astăzi – Eva García Sáenz de Urturi și traduceri în premieră din operele lui Burhan Sönmez și Joan Didion sunt pe lista noutăților toamnei în colecția Anansi. World Fiction a Editurii Pandora M.

Li se alătură ediții noi ale unor cărți-cult de Franz Kafka și William S. Burroughs, dar și titluri aflate pe lista bestsellerurilor internaționale de Elena Ferrante.

Cum să-ți iubești fiica, Hila Blum

Apreciata scriitoare israelienă Hila Blum, se alătură autorilor Anansi cu volumul Cum să-ți iubești fiica, în traducerea în premieră a Monicăi Pruteanu.

Protagonista acestei povești fascinante se străduiește să priceapă cum e posibil ca o relație începută din dragoste — pentru că cel mai adesea mamele nu pot fi decât îndrăgostite de copiii lor — a trecut granițele înstrăinării. Analizând amintiri și sentimente demult uitate, rememorând chiar și cele mai banale momente de intimitate cu fiica ei și încercând să găsească motivele pentru care aceste clipe par să construiască o imagine a înstrăinării. Cu o precizie asemănătoare unei fine analize psihologice, scriitoarea redă neputințele și iluziile vieții de familie, un spațiu considerat sacru în care limita între protecție și control posesiv se traversează adeseori pe nesimțite, fără posibilitatea restaurării.

Aquitania, Eva Garcia Saenz de Urturi

Romanul Aquitania (traducere de Ana‑Maria Tamaș), o combinație reușită de thriller cu romanul istoric, spune povestea fiicei ducelui de Aquitania, omorât în condiții misterioase. Unele bârfe spun că a fost otrăvit, altele spun că a fost torturat și măcelărit. Încercând să dezlege misterul și să răzbune destinul tragic al părintelui, tânăra Eleanor se căsătorește cu fiul presupusului vinovat de asasinat, regele Ludovic al VI-lea. Aventura căsătoriei îi poartă pe tineri pe drumurile Franței, prin capriciile unui destin care îi apropie mai mult decât era de așteptat. Un roman captivant, Aquitania traversează un secol de răzbunări, intrigi și lupte, alături de protagoniștii care vor făuri ceea ce mai târziu va purta numele de Europa.

Romanul i-a adus scriitoarei, în 2020, cea mai renumită distincție literară a Spaniei: Premiul Planeta.

Piatră și umbră, Burhan Sönmez

Burhan Sönmez, președintele PEN International, revine cu un roman în traducerea Veronicăi D. Niculescu. Piatră și umbră spune povestea lui Avdo, meșter făuritor de pietre funerare, a cărui viață coincide cu istoria modernă a Turciei. În orașul Mardin, un copil orfan devine trubadur fără voie pentru a-și câștiga pâinea. Micul Avdo va fi adoptat de un făuritor de pietre de mormânt, care are nevoie de un ucenic ca să-i ducă mai departe meșteșugul. Pietrarul va cunoaște dragostea, deznădejdea, prietenia, pierderea celor dragi și viața sub un regim asupritor, dar în ciuda necazurilor va reuși să-și păstreze umanitatea, retrăgându-se în liniștea cimitirului, acolo unde spiritele găsesc tihna, între piatră și umbră, între concret și istorie.

Uite cum stă treaba, Joan Didion

Uite cum stă treaba, cea mai nouă traducere din Joan Didion, autoarea bestsellerului Anul gândirii magice, completează lista traducerilor toamnei în colecția Anansi.World Fiction.

Douăsprezece eseuri inedite din perioada 1968–2000 alcătuiesc Uite cum stă treaba, urmărind subiecte precum presa vremii („problema nu este dacă să crezi informația, ci dacă o găsești“), domeniul fantezist San Simeon („Odată ce un loc devine accesibil ochilor… nu mai este accesibil imaginației…“) sau studiile superioare la Stanford.

În „De ce scriem“, Joan Didion judecă actul scrisului:

„Scriu doar din motivul de a afla ce gândesc, la ce mă uit, ce văd și ce înseamnă“.

De la admirația pentru Hemingway la povestea Marthei Stewart, a cărei istorie „le-a dat curaj femeilor din țara asta, chiar dacă a devenit o amenințare la adresa bărbaților“, eseurile lui Joan Didion sunt rodul unei observații acute, al mirării, al incisivității și clarviziunii.

Cartea apare în traducerea Berthei Savu.

Scrisori către Milena, Franz Kafka

Scrisori către Milena este cea mai recentă ediție din opera lui Franz Kafka, traducere și note de Radu Gabriel Pârvu. La 37 de ani, Kafka a început corespondența cu tânăra lui traducătoare în limba cehă, Milena Pollak. După marile crize ale vieții, rupsese două logodne şi se pregătea pentru al treilea eșec sentimental, o relație îngrozitoare cu propria familie și prima criză majoră de tuberculoză, nu mai aştepta nimic bun de la viitor. În curând, schimbul de scrisori cu Milena avea să-i fure somnul, dar să-i dea o stranie poftă de viață. Iubirea epistolară a lui Kafka se va încheia ca toate celelalte, prin retragerea scriitorului, un ultim pas înapoi făcut înaintea morții. Un roman de dragoste străbătut de firul incandescent al angoasei, din care s-au păstrat doar scrisorile lui Kafka, nu şi cele ale Milenei, care avea să moară ani mai târziu în lagărul de la Ravensbrück. Un dialog la distanță între două fantome îndrăgostite, despărțite de un zid impenetrabil.

Fiica ascunsă, Elena Ferrante

O nouă ediție a Fiicei ascunse de Elena Ferrante (traducere de Cerasela Barbone), roman ecranizat în 2021, în regia lui Maggie Gyllenhaal, va ajunge în librării zilele acestea.

Cartea spune povestea Ledei, o profesoară de literatură engleză divorțată de multă vreme, care rămâne pentru prima oară singură după ce fetele sale, de-acum mari, pleacă în Canada să locuiască împreună cu tatăl lor.

Convinsă că va fi copleşită de singurătate şi de un sentiment de inutilitate, Leda găseşte în schimb o libertate la care nu îndrăznise să se gândească. Dar această libertate se transformă într-o necruțătoare introspecție provocată de întâlnirea cu o familie gălăgioasă într-un sătuc din sudul Italiei, unde Leda pleacă într-o mică vacanță. Astfel, povestea unei femei care se redescoperă devine povestea unei confruntări nemiloase cu trecutul.

Citește și

RECENZIE Fiica ascunsă, Elena Ferrante. Despre dulce – amăruia iubire de mamă. Și de fiică.

Junky, una dintre cele mai cunoscute cărți ale scriitorului William S. Burroughs, se bucură toamna aceasta de o nouă ediție în cadrul colecției Anansi. World Fiction.

Debutul în roman al lui William S. Burroughs, scris la îndemnul lui Allen Ginsberg, în America de după război, când o simplă discuție pe tema drogurilor era infracțiune, este considerat „calea de acces“ spre infernul din Prânzul dezgolit. Cartea este o mărturie de o detașare aproape clinică despre ravagiile adicției de stupefiante. Construit ca răspuns la întrebarea nerostită „Cum poate un om să ajungă dependent de droguri?“, Junky spune povestea decăderii unui om cu venituri rezonabile și studii superioare, din cauza dependenței și a traficului de stupefiante.

Faptele descrise de Burroughs coincid cu o hartă imaginară peste America și Mexic, iar personajele care o populează și-­ar găsi locul fără nicio ajustare în cercurile infernului din Divina Comedie.

Ediția nouă este în traducerea lui Sorin Gherguț.