Prin curtoazia Muzeului Național Cotroceni, am sărbătorit 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române cu o vizită memorabilă la Palatul Cotroceni. Ne-am bucurat să fim primiți într-o altă parte a muzeului decât cea văzută ultima dată și de un ghidaj excelent, care dezvăluie mici istorii ale Palatului Cotroceni, ale Familiei Regale a României și ale Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Expoziția dedicată Unirii Principatelor de la 1859 poate fi vizitată, în urma unei programări, până la data de 3 martie 2024. Compusă din uniforme de epocă, documente importante, arme și piese de numismatică, expoziția celebrează Ziua Unirii Principatelor și domnia lui Alexandru Ioan Cuza, conducătorul care a așezat statul și poporul român pe calea modernității.

Mici istorii despre Familia Regală, găzduite la Palatul Cotroceni

Fiecare încăpere sau obiect adăpostit de Muzeul Național Cotroceni are povestea sa unică, adeseori una impresionantă. Camerele palatului regal surprind prin stiluri arhitecturale și decoruri diferite, care reflectă personalitatea și pasiunile celui sau celei care le-a amenajat, folosit și locuit. Când treci, de pildă, din salonul de vânătoare al Regelui Ferdinand – modest și minimalist – în elegantul Salon de Aur amenajat și decorat la indicațiile Reginei Maria, estetica vorbește de la sine despre cine era “deținătorul” încăperii.

Biblioteca privată a regelui Ferdinand cuprindea în jur de 6.000 de volume, dintre care astăzi se mai păstrează circa 2.500 de titluri originale. Ele reflectă interesele monarhului – botanica, istoria și literatura clasică – și sunt scrise în cele șapte limbi pe care monarhul le vorbea fluent, între care italiana, franceza și rusa.

Regele Ferdinand petrecea mult timp în cabinetul de la Palatul Cotroceni, cu colecția sa de timbre și ierbarele care conțineau specii de plante adunate în călătoriile sale, în special din Delta Dunării.

„În botanică putea să rivalizeze cu cei mai buni reprezentanți ai acestei științe“

Ioan Scurtu, Regele Ferdinand (1914 – 1927). Activitatea politică (Garamond), 1995)

Cea mai veche și valoroasă carte din biblioteca de la Muzeul Cotroceni este Biblia de la București (1688), scrisă în limba română, cu caractere chirilice.

Un fapt pe care l-am remarcat cu admirație este că biblioteca Regelui nu este singura, ci doar cel mai mare spațiu destinat cărților și lecturii, dintre cele amenajate în camerele Palatului Cotroceni. O mică bibliotecă, aflată în partea stângă a Camerei Jocurilor, veghează măsuța la care doamnele obișnuiau să aștepte ca domnii să-și termine activitățile de relaxare – șah sau biliard.

În vreme ce multe dintre încăperile din Palatul Cotroceni au suferit modificări arhitecturale sau au fost renovate, fiind afectate de intemperii și de trecerea timpului, câteva au rămas neschimbate.

Una dintre acestea este Camera Norvegiană, odaia privată a Reginei Maria. Construită integral din lemn sculptat, camera a fost folosită drept capelă, loc de odihnă și de lectură pentru regină. Construcția de lemn, foarte durabilă, a rămas intactă după cutremurul din 1977, care a afectat grav aproape întregul palat.

Tot la inițiativa Reginei Maria, și-a găsit locul între piesele de mobilier superbe de la Palatul Cotroceni așa-zisa masă rotundă a regelui Arthur. Ansamblul din sufrageria regală impresionează prin designul deosebit și prin congruența cu spațiul căruia i-a fost destinat.

Conform regulilor de etichetă din epocă, bărbații și femeile nu discutau împreună la aceeași masă probleme politice sau sociale. Într-un gest revoluționar pentru acea vreme, regina a comandat o masă rotundă sculptată, cu 24 de scaune poleite cu aur și decorate cu motivele bizantine ale vulturului (masculin) și arborelui vieții (feminin). La masa aceasta, ședeau ca egali bărbații și femeile, împărtășind idei despre lumea în care trăiau.

Printre cele mai emoționante povești ale Muzeului Național Cotroceni, cea a patului în care nimeni nu s-a odihnit, vine din chiar dormitorul regal de la palat. În 1874, la numai patru ani neîmpliniți, prințesa Maria, unicul copil al Regelui Carol I și al Reginei Elisabeta, a murit de febră tifoidă. Familia boierilor Golești a oferit în dar cuplului regal un dormitor din lemn masiv pe care sunt sculptate inițialele „C” și „E” (Carol și Elisabeta) și figurile a doi heruvimi-copii. Unul simboliza copilul pierdut, iar celălalt reprezenta moștenitorul tronului în care își pusese nădejdea întregul popor.

Din păcate, dormitorul regal nu a fost folosit niciodată de primii regi ai României. Niciun copil nu li s-a mai născut lui Carol și Elisabetei, moștenitorul fiind până la urmă nepotul de frate a lui Caroli, principele Ferdinand, care va deveni mai târziu Regele Ferdinand Întregitorul României.

O poveste interesantă am aflat și despre sabia de paradă primită în dar de Alexandru Ioan Cuza de la principele sârb, Milan Obrenovici – obiect prezentat în expoziția temporară.

Monarhul sârb a fost primul șef de stat care a legat relații diplomatice cu Principatele Române. În 1863, pe când sârbii luptau pentru a se elibera de sub ocupația otomană, domnitorul Cuza a permis tranzitarea teritoriului românesc de un convoi cu ajutor militar din Imperiul Țarist, care sprijinea lupta de independență a slavilor din Balcani. Sârbii aveau mare nevoie de arme, muniție și materiale, iar principele Milan Obrenovici i-a rămas recunoscător lui Cuza, căruia i-a oferit, în semn de prețuire, o superbă sabie de paradă din aur încrustat cu smaralde. Pe tăișul sabiei stă scris:

Amicus certus in re incerta /
Prieten de nădejde în vremuri de deznădejde

Amiciția celor doi lideri a fost temelia pentru relațiile de prietenie dintre români și sârbi, care au rămas aproape o tradiție, până în zilele noastre.

Fotografii Muzeul Național Cotroceni

Sunt doar câteva crâmpeie din viața fostului Palat Regal și a Familiei Regale a României, despre care veți afla mai multe, dacă vă oferiți răgazul unei vizite la Muzeul Național Cotroceni, loc care păstrează prin obiecte de o frumusețe și eleganță impresionante memoria monarhiei și a culturii naționale.

Reamintim pentru cei care nu au mai fost la Muzeul Cotroceni că vizitarea expozițiilor permanentă și temporară se face exclusiv cu programare la adresa vizitare @muzeulcotroceni.ro sau la telefon 021-317.31.07 sau 0725.518.381, de luni până vineri, în intervalul orar 9.00-16.30.

Copiii cu vârsta sub 14 ani beneficiază de acces gratuit. La intrarea în muzeu se va prezenta obligatoriu un act de identitate în original (C.I. sau pașaport). Programul de vizitare la Muzeul Cotroceni este de marți până duminică, în intervalul orar 9.00-17.00.