„În numele pământului”, filmul oferit cinefililor de Institutul Polonez și realizat din circa 40.000 de cadre pictate integral în ulei de peste 100 de artiști vizuali, va deschide pe 1 august festivalul verii de la Eforie Sud, Cinemascop. Filmul este o ecranizare a romanului de Władysław Reymont Țăranii (Chłopi), cartea care a convins Comisia Nobel să-l recompenseze în 1924 cu Premiul pentru Literatură.
De fiecare dată când cumperi o carte via Răsfoiala, generezi un mic comision care ne ajută să ne continuăm munca. Cu doar un click, spunem împreună lumii că Noi Credem în Carte. Credem în tihna refugiului în care ne adăpostește, în freamătul minții care ne îndeamnă să descoperim totul, în bucuria și râsul cu care ne alină, în puterea ei de a lucra în inimile și mințile noastre pentru Bine.
“Țăranii” lui Władysław Reymont, adaptarea realizată de echipa “Loving Vincent”
Festivalului Cinemascop debutează, la Eforie Sud, cu o bijuterie cinematografică – un film polonez despre natura umană, despre mândrie, invidie, tradiție, dar, mai ales, despre „insuportabila condiție a femeii”, căreia destinul de-a lungul istoriei, pare să-i fi rezervat un rol secund.
„În numele pământului” (r. Hugh Welchman, Dorota Kobiela, 2023, 1h54’, AP12), film propus la Premiile Oscar în 2024, este o producție a echipei care a semnat faimosul „Loving Vincent”, fantezia ca un vis, care a sedus lumea cu o reverență sensibilă adusă lui Vincent Van Gogh. Regizorii, DK Welchman și Hugh Welchman, folosesc aceeași tehnică impresionantă, pentru a aduce pe marele ecran, ca pe o simeză, o colecție de tablouri excepționale, o frescă sensibilă a vieții rurale poloneze.
Istoria împletește tradițiile poloneze, obiceiurile pământului, detalii care reflectă, fin, identitatea națională, într-un scenariu comparabil cu iconicul „Dogville”, al lui Lars von Trier. Prin modul sumbru și necruțător în care abordează violența sexuală „este un film tulburător de frumos despre urâțenia firii umane”, scrie critica internațională.
Zece zile de poveste la Cinemascop
După 14 ani de uitare, grădina de vară din Eforie Sud s-a reactivat, în vara anului 2018, la inițiativa Centrului Ceh din București. Șapte institute culturale invită iubitorii de arte la cea de-a 8-a ediție Cinemascop: zece zile dedicate culturii europene, cu filme premiate în competiții prestigioase, ateliere de creație și reciclare, mese comunitare inspirate din tradițiile țărilor partenere, dimineți cu sport pe plajă și seri cu muzică și dans. Intrarea este liberă la toate activitățile.
Prima zi de festival, vineri, 1 august:
- Ora 9-11, ne vedem pe plajă, pentru a cunoaște sporturi poloneze
- Ora 20.00, la Cinemascop: cină comunitară, eveniment organizat de Institutul Polonez
- Ora 21.00, va fi prezentat filmul „În numele pământului”, în regia Dorotei Kobiela Welchman și Hugh Welchman | Intrarea liberă
Festivalul Cinemascop aduce și cadouri și surprize, cum ar fi berea Azuga, popcornul și chipsurile Chio, care le sunt oferite gratuit vizitatorilor. Berea este rezervată celor majori, doar în intervalul 20:00-21:00. Snack-urile le sunt oferite tuturor, la orice oră.
| PROMOȚIILE ZILEI | |
 | Târg de Crăciun -40% |
 | -15% TOP 10 Gaudeamus |
 | Târg de Crăciun |
 | Târgul cadourilor de Crăciun |
 | Târgul Cărtureștilor |
 | Târgul ofertelor de Crăciun |
 | -20% Cărți în ediții de colecție |
Opt bijuterii cinematografice la Cinemascop
02.08 – Un film cu oameni care ascultă Europa Liberă, vânați de securitate, chiar cu câteva zile înainte de Revoluție.
Descris, adesea, ca o tragicomedie, filmul românesc „Anul nou care n-a fost” (r. Bogdan Muresanu, 2024, 2h18’, AP12), programat în cea de-a doua seară de festival, a câștigat două premii importante la Festivalul de Film de la Veneția: cel mai bun film din secțiunea Orizzonti și premiul FIPRESCI pentru cel mai bun film din secțiunea Orizzonti și secțiunile paralele. Inspirat de „Plugușorul patriotic” – o emisiune TV de ode dedicate, de Revelion, dictatorului Nicolae Ceaușescu, scenaristul și regizorul Bogdan Mureșanu a scris o poveste tulburătoare și a fost recompensat pentru asta cu Premiul Bisato d’Oro 2024 – un premiu acordat de criticii independenți pentru cel mai bun scenariu.
03.08 – În arșița verii, un film despre fericire!
“Nebune de fericire” (r. Paolo Virzì, 2016, 1h58’, AP12) străluceşte pur şi simplu, într-un fel în care doar cinematografia italiană o mai face>>, scrie critica. Povestea lui Paolo Virzì urmărește prietenia imprevizibilă și emoționantă dintre două femei tocmai evadate dintr-o clinică psihiatrică din Toscana. E o aventură în căutarea iubirii și a fericirii, de data asta într-un univers imprevizibil fără acoperiș: lumea de afară.
Un film halucinant, cu aventuri citadine, multilaureat la festivaluri, cu trei premii David Di Donatello (cel mai bun film, cea mai bună regie, cea mai bună actriţă în rol principal, pentru Valeria Bruni Tedeschi) şi un Golden Globe pentru scenariu. Este o poveste „cu infinite efervescenţe şi nuanţe, cu adâncimi şi izbucniri temperamentale ce dau în clocot, cu bucuria explozivă ce valorifică orice ocazie de a reafirma că la vita e bella!”, scrie critica. Oferit de Istituto Italiano di Cultura di Bucarest.
04.08 – Într-o lume afectată de un val de mutații, care îi transformă, treptat, pe unii oameni în animale, François face tot ce-i stă în putință pentru a-și salva soția, care a fost, la rândul ei, afectată de această ciudată maladie. Pe măsură ce regiunea se populează cu diverse creaturi de un nou tip, François îl angrenează pe Émile, fiul lui în vârstă de 16 ani, într-o misiune de căutare care le va schimba viețile pentru totdeauna.
Filmul „Regnul animal” (r. Thomas Cailley, 2023, 2h10’, AP15), a fost premiat la Cannes, în 2023, cu trofeul Un Certain Regard. A primit, de asemenea, o suită de trofee la gala Cesar 2024, printre care premiile pentru cea mai bună muzică originală, cel mai bun sunet, cea mai bună imagine, Cele mai bune costume și Cele mai bune efecte vizuale. Este un film oferit de Institutul Francez.
05.08 – Cineastul maghiar Gábor Herendi a umplut sălile cinematografelor de artă pentru cel mai recent film al său, „Femei pe fugă” (r. Gábor Herendi, 2024, 1h45’, AP15). Este o comedie romantică despre priorități, într-o aventură a vieții în care fiecare pare să urmărească doar bunăstarea personală. „Femei pe fugă” este, probabil, cel mai vizionat film maghiar din ultimii 25 de ani.
Filmul urmărește nuanțele alunecoase, mereu schimbătoare, ale relațiilor interumane. Intriga promite surprize: o mamă care, după moartea soțului ei, decide să-i îndeplinească ultima dorință și anume să alerge la maraton, în ștafetă, cu tot cu fiicele ei. Problema este că niciuna dintre ele nu este pregătită fizic și psihic pentru cursă. O dată ce a fost trecut pragul de start, oare cum ar putea să se termine? Filmul este proiectat cu sprijinul Institutului Liszt.
06.08 – În „Rosaline” (Karen Maine, 2022, 1h36’, AP12), Kaitlyn Dever strălucește grandios, pusă în valoare de o comedie inspirată din „Romeo și Julieta”. Shakespeare reinterpretat, cu un simț al umorului remarcabil, cu replici ușoare, spuse cu seriozitate, cu o chimie romantică spumoasă. În cazul acestui film, un rol principal imposibil de ratat este cel preluat de Kaitlyn Dever, care dă viață unei complotiste medievale, cu inima frântă și lăsată pe seen.
Din legendarul ei balcon, tragedia copleșitoare a îndrăgostiților lui Shakespeare revine direct cu picioarele pe pământ. Verona medievală este la fel de pitorească, dar oamenii sunt mărunți și meschini. Curierii sunt incompetenți. Majoritatea bărbaților sunt niște nătărăi, inclusiv Romeo, un burlac bleg, îndrăgostit la început de Rosaline cea ageră, nepoata dușmanului de moarte al Montague-lor, Lord Capulet. Ce-ar putea să se întâmple rău mai departe?
07.08 – „Radio Praga” (r. Jiří Mádl, 2024, 2h11’, AP12) nu a fost doar cel mai de succes film ceh de box office în 2024: povestea, care se concentrează pe evenimentele de la Radioul Cehoslovac în timpul invaziei sovietice, este și una dintre cele mai mari succese ale cinematografiei cehe moderne.
Povestea despre viața departamentului de știri de la radioul public, în perioada premergătoare invaziei Cehoslovaciei, e un succes uriaș, cu peste un milion de spectatori în Cehia și Slovacia, și propunerea Cehiei la Premiile Oscar pentru cel mai bun film străin. Dincolo de aparența de thriller, filmul este o meditație complexă, pornind de la ideea că unele misiuni delicate se sprijină pe umerii unor oameni – femei și bărbați anonimi – care, fiind umani, sunt și failibili. Un film oferit de Centrul Ceh.
10.08 – „The Princess” (r. Ed Perkins, 2022, 1h49’, AP12) spune povestea Prințesei Diana, o poveste captivantă și sfâșietoare. Ea nu a îmbătrânit, așa cum au îmbătrânit toți cei care au rămas în urma ei: jurnaliștii, premierii, paparazzii, fostul ei soț și cei doi fii… ambii fiind acum mai în vârstă decât era ea când a murit. Documentarul lui Ed Perkins despre viața publică, palpitantă până la dramatism, a prințesei Diana este spusă exclusiv prin imagini și secvențe video de arhivă, o tehnică poate inspirată de cineastul Asif Kapadia, care a folosit această abordare în special pentru filmul său despre pilotul de Formula 1 Ayrton Senna, ucis într-un accident în 1994. Ceea ce este dureros cu această tehnică este că ne arată totul – sau aproape totul – despre suferința sfâșietoare care s-a petrecut în culise, departe de reflectoare și de camerele de luat vederi. Știm, de exemplu, că prințesa a fost păcălită să acorde interviul revistei Panorama, în care a dezvăluit că în căsnicia ei erau trei persoane și că, în ceea ce o privește, voia să fie „o regină în inimile oamenilor”. Un film oferit de British Council.
Dă-i înainte cu Răsfoiala
TOP 15 cărți de vacanță, de citit în vara lui 2025
rasfoiala.com 