Era 1 martie 2024 când a apărut, la editura Natur & Kultur Allmänlitteratur, Jag tar inte farväl / Nu ne despărţim, traducerea suedeză a celui mai recent roman al scriitoarei coreene Han Kang. O dată crucială, pentru că pe 10 octombrie, în acelaşi an, Han Kang a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură. Presa literară internaţională a speculat imediat că acesta e romanul care a înclinat balanţa pentru juriul Academiei Suedeze. O carte poetică şi profundă ce adună laolaltă temele preferate, ideile aproape obsesive, fricile şi speranţele ce compun o umanitate extraordinară în literatura celei mai faimoase scriitoare a Asiei contemporane.
Poate de aceea, Nu ne despărţim a fost numită printre cele mai bune cărţi ale anului 2025 de către publicaţii prestigioase precum Atlantic, Book Riot, The Economist, The New York Times. Intensitatea emoţională, o stranie delicateţe amestecată cu duritate şi evocarea unui trecut dureros ce tulbură ca un ecou prezentul – formează atmosfera acestei poveşti care te bântuie. Nu ne despărţim îl transportă pe cititor prin tot universul narativ şi istoriile autoarei şi ţării sale natale.
De fiecare dată când cumperi o carte via Răsfoiala, generezi un mic comision care ne ajută să ne continuăm munca. Cu doar un click, spunem împreună lumii că Noi Credem în Carte. Credem în tihna refugiului în care ne adăpostește, în freamătul minții care ne îndeamnă să descoperim totul, în bucuria și râsul cu care ne alină, în puterea ei de a lucra în inimile și mințile noastre pentru Bine.
Poezie şi durere
Naratoarea cărţii, Kyungha, este o scriitoare care decide să o ajute pe prietena ei, Inseon. Inseon a suferit un accident, e într-un spital din Seul şi are nevoie ca cineva să ajungă cât mai repede la locuinţa ei izolată de pe insula Jeju, ca să-i salveze păsările închise într-o colivie.
Pe drum spre casa prietenei sale, Kyungha înfruntă o vreme vitregă ce taie legăturile cu continentul, întrerupe comunicaţiile şi reţelele de electricitate, izolează oamenii într-o lume stranie, ireală. În această călătorie criptică a eroinei sale, Han Kang ne arată păsări delicate, lumânări cu flăcări gata să se stingă, trunchiuri de copaci negre şi rigide (ce simbolizează trupuri omeneşti), bătrâne fragile şi vechi precum timpul, vântul muşcător al unei ierni nesfârşite, un ţărm pustiu bătut de furtuni. Autoarea nu scrie propriu-zis poezie (deşi din când în când versurile îşi fac loc în pagină), ci ne oferă toate aceste imagini de un lirism aparte, ca pentru a ne pregăti pentru ceea ce urmează.
Un şuvoi de amintiri dureroase se infiltrează în poveste. Tăieturi din ziare, scrisori, fotografii îngălbenite hrănesc preocuparea obsesivă a personajelor lui Han Kang de a recompune Istoria, de a recupera Memoria. De această dată, este vorba de un episod puţin cunoscut în lumea largă: prigonirea, întemniţarea şi uciderea ţăranilor cu simpatii de stânga din Coreea de Sud în vremea războiului care a separat cele două Corei la începutul anilor 1950.
Reconstituirea traumei, retrăirea ei prin trupurile fragile (dar atât de reziliente) ale femeilor, reconstruirea demnităţii prin mărturie şi consemnare – sunt specialitatea lui Han Kang. “Reţeta” o mai regăsim şi în romane precum Vegetariana (cu o figură feminină similară) sau Disecţie (reconstituirea unui alt fapt istoric traumatic), dar în Nu ne despărţim stilul scriitoarei coreene atinge perfecţiunea.
Han Kang îmbină într-un mod năucitor frumuseţea şi urâtul, poezia şi oroarea, uitarea şi memoria, realitatea şi visarea. Cărţile sale nu sunt relatările unor acţiuni şi întâmplări în care sunt atrase personajele – deşi par aşa – ci adevărate sculpturi din cuvinte ale simţămintelor umane. Nu ne despărţim e o carte sobră, tristă chiar, de care te apropii cu sfială, precum în solemnitatea unui mausoleu.
Romanul este o ofrandă adusă celor oprimaţi – o temă ce nu încetează, din păcate, să fie universală, dincolo de mări, munţi şi graniţe. Han Kang mărturiseşte prin scrisul ei – o autentică depoziţie poetică – în numele celor reduşi la tăcere şi dovedeşte că durerea şi frumuseţea coexistă mereu, că adevărul poate fi rostit întotdeauna, atâta vreme cât nu încetăm să spunem poveşti. Şi că ele, poveştile, ne leagă dincolo de orice prăpăstii, ne ajută să rezistăm, să supravieţuim împreună. Ne ajută să Nu ne despărţim.
Gen: Ficțiune
Autoare: Han Kang
Traducător: Diana Yuksel
Editura: Humanitas Fiction
Colecția: Raftul Denisei
An apariție: 2025
Editie: Necartonata
Format: 200 x 130 mm
Nr. pagini: 296
Dă-i înainte cu Răsfoiala
TOP GAUDEAMUS 2025 Cele mai bine vândute cărți la marile edituri
TOP 15 cărți de vacanță, de citit în iarna lui 2025. Selecție din toate genurile.
rasfoiala.com 