Ultima declarație de avere a președintelui României, Klaus Iohannis, ne-a reaprins curiozitatea de a afla cât a câștigat de pe urma cărților sale primul demnitar al țării. Autor a trei volume publicate până acum, președintele Iohannis s-a declarat, de asemenea, un cititor împătimit și un mare susținător al lecturii. Exact ce ar avea nevoie subnutrita industrie literară de la noi, ar spune cineva.  

Analizăm “pas cu pas” ce cărți a scris președintele Klaus Iohannis, dacă funcția cea mai înaltă în stat aduce și succesul în cariera din scriitor, dacă se poate trăi din scris în țara din UE cu cel mai redus consum de carte și, nu în ultimul rând, care ar fi “primul pas” spre o țară în care cartea și scriitorul să fie din nou la loc de cinste .

Toate cărțile președintelui

Pas cu pas

Târgul de carte Gaudeamus, București, 19 noiembrie 2014. Sute de oameni au stat la coadă pentru un autograf de la noul lor scriitor preferat. Debutul literar al lui Klaus Iohannis a căzut cum nu se putea mai bine. Cu numai trei zile înainte, autorul volumului autobiografic Pas cu pas, besteller absolut la Gaudeamus-ul din acel an, devenise Președintele ales al României.

“În mine veți avea un președinte care reconectează cartea la om și omul la carte, în special tânărul”

a declarat Klaus Iohannis la evenimentul de lansare. Iar câteva săptămâni mai târziu, entuziasmat de receptarea publică a scrierii sale, președintele posta pe Facebook:

“Vă anunț cu bucurie că volumul meu, Pas cu pas, a ajuns deja la 100.000 de exemplare. De asemenea, ediția electronică a cărții înregistrează un record. Este încă un exemplu că se poate, mai ales pe o piață de carte foarte mică în comparație cu alte piețe din Europa. Tocmai de aceea vă asigur că acesta este doar începutul, iar, de anul viitor, mă voi implica activ într-o campanie națională de încurajare a lecturii. Vreau să vă mai spun că voi fi un președinte foarte apropiat de acest domeniu, nu doar pentru că am fost primarul Capitalei Culturale Europene, ci pentru că sunt un cititor avid și un mare iubitor de cultură.”

Lansată în octombrie 2014, în plină campanie electorală, cartea Pas cu pas s-a dorit un volum autobiografic care să-l facă atractiv publicului pe candidatul la președinție. Cititorii comentatori pe Goodreads au remarcat mai cu seamă capitolele dedicate orașului Sibiu, iar în rest au fost destul de rezervați în a lăuda abilitățile de povestitor ale autorului. Nu știm câte voturi i-a adus cartea lui Klaus Iohannis, dar cu siguranță notorietatea sa a dat un impuls extraordinar vânzărilor: peste 130.000 de exemplare ar fi tirajul cumulat al acestui volum, conform unor estimări Forbes.

Primul pas

Cel mai logic…pas, după succesul inițial, a fost publicarea celei de-a doua cărți a lui Klaus Iohannis. Primul pas este o relatare a evenimentelor din culisele campaniei electorale din 2014, o critică a sistemului politic actual și o cronică a victoriei în alegerile prezidențiale, evocate “de la sursă” de cel care era de acum președinte în exercițiu.

Volumul lansat la Bookfest în mai 2015 nu s-a bucurat de același succes ca prima carte, dar jurnaliștii de la Forbes estimează 10.000 de exemplare vândute.

Cea care a continuat să rămână în lumina reflectoarelor în perioada următoare a fost tot prima carte. Pas cu pas a fost tradusă și lansată în China în 2016, ocazie cu care presa a comentat că referințele la comunism din volumul lui Klaus Iohannis au fost cenzurate în ediția chineză a cărții.

 EU.RO Un dialog deschis despre Europa

A treia carte a lui Klaus Iohannis a apărut în 2019. EU.RO Un dialog deschis despre Europa este o lectură de popularizare despre istoricul și valorile instituțiilor europene, cu grafice generaliste și opiniile autorului despre construcția comunității europene și viitorul său. Deși volumul a fost publicat și în limba engleză, nu avem date publice despre succesul său la cititori. Singurul indiciu, din veniturile raportate din drepturi de autor în declarația de avere, e că cea mai recentă carte a lui Klaus Iohannis nu a reușit să repete performanțele anterioare.

Ceea ce a reușit însă președintele în 2019 a fost să se achite de promisiunea făcută la începutul primului mandat, de a se implica într-o campanie națională de încurajare a lecturii. Klaus Iohannis s-a alăturat atunci campaniei #timpulsăcitim a Asociației Curtea Veche Publishing, cu un videoclip în care a vorbit despre importanța lecturii și a citit un fragment dintr-o carte. Momentul inedit a adunat peste 360.000 de vizualizări pe Facebook:

https://fb.watch/ljc5Th_PRZ/

Veniturile din scris ale lui Klaus Iohannis

Dacă un scriitor este și demnitar în funcție publică, legea îl obligă să declare veniturile obținute, inclusiv pe cele realizate din activități independente. Astfel, la o simplă consultare a declarațiilor de avere ale Președintelui României, aflăm că cele trei cărți publicate i-au adus lui Klaus Iohannis peste 185.000 de lei, adică ceva mai mult de 37.000 de euro în cei aproape zece ani care au trecut de la prima carte publicată.

Iată sumele defalcate pe ani:

2015: 82.844 lei

2016: 34.654 lei

2017: 31.026 lei

2018: –

2019: 1.275 lei

2020: 29.784 lei

2021: –

2022: 5.934 lei

TOTAL: 185.517 lei

Considerând prețurile de vânzare ale celor trei cărți și tirajele aproximative (130.000 de exemplare pentru Pas cu pas, 10.000 de exemplare pentru Primul pas și – să zicem – nu mai mult de 5.000 de exemplare pentru EU.RO), am putea specula că președintele primește drepturi de cca. 7-10% din fiecare exemplar vândut. Adică undeva în media a ceea ce se vehiculează în piața de carte autohtonă. În sumă absolută însă, veniturile de scriitor ale primului om în stat eclipsează imensa majoritate a colegilor de breaslă din lumea cărților.

Cât câștigă un scriitor în România

Contractele de drepturi de autor sunt cel mai adesea confidențiale, însă apar periodic informații despre dificultățile scriitorilor români de a se întreține doar din scris. Cu extrem de puține excepții, mai exact o duzină fericită de maeștri ai condeiului, restul autorilor de la noi – chiar și cei cu notorietate, câștigă sume derizorii din vânzarea cărților lor. O anchetă Adevărul din 2014 releva faptul că un autor primește un procent de 6 până la 10% din vânzarea unei cărți, însă în majoritatea cazurilor vorbim de tiraje extrem de restrânse (1.000-3.000 de volume) și, astfel, de sume sub 1.000 de euro  pentru o carte.

Mai recent, în 2019, Mihai Mitrică, directorul Asociației Editorilor din România, punea degetul pe rană într-un interviu pentru Profit: un român alocă în medie 3 euro pe an pentru cumpărarea de cărți; piața de carte românească este cea mai mică din U.E. (65 mil. euro), iar editurile nu pot risca tiraje mari pentru un autor local, astfel încât câștigul unui scriitor din vânzarea unei cărți ajunge la…600 de euro. Principala cauză a acestei situații e pusă pe seama stării catastrofale a educației care nu reușește să formeze tineri atrași de lectură, cunoaștere și formare continuă de-a lungul vieții.

Și mai în actualitate, observăm că există o creștere timidă a cifrei de afaceri a editurilor românești, însă această creștere se referă la întregul sector editorial (adică inclusiv cartea școlară și alte materiale produse de edituri). Creșterea lentă a dimensiunii pieței locale nu se asociază direct și cu îmbunătățirea remunerării scriitorilor autohtoni. Am aflat de curând, “pe surse”, despre cum un autor a cărui carte a epuizat primul tiraj (ceea ce indică astfel un succes al cărții respective) a primit  – pentru a doua ediție a volumului său – un contract în valoare de…3.500 de lei. Ghinion, ar trebui să scrii 52 de cărți ca să ajungi la câștigurile din cele trei volume prezidențiale!

România educată…încotro?

Cu o rată a analfabetismului funcțional care a depășit 40% în rândul elevilor, cu numai 6% dintre români care citesc, cuvintele entuziaste ale președintelui (și scriitorului) Klaus Iohannis citate la începutul articolului par simple…ficțiuni. Mult vehiculatul proiect “România educată”, patronat de președinte, a prins formă foarte lent (și a ajuns doar un document stufos care oferă o viziune a politicilor publice întinse până în 2030, fără niciun efect vizibil pe termen scurt). Se vorbește puțin spre deloc despre carte și încurajarea lecturii în respectivul document – de altfel intens criticat în integralitatea sa, nu doar de către opozanții politici ai președintelui, ci și de către specialiștii în politici de educație.

Asociația Editorilor din România (A.E.R) a lansat în februarie Pactul pentru lectură, o “ofensivă editorială împotriva analfabetismului funcţional”. Asociația a solicitat explicit sprijinul și implicarea directă a președintelui Klaus Iohannis și a propus un set de patru măsuri clare:

• O campanie națională de promovare a cititului, susținută de stat;
• Respectarea legii bibliotecilor și înnoirea anuală a stocului de carte, conform legii;
• Reluarea programului de 100 de euro acordați anual profesorilor pentru achiziționarea de cărți și extinderea acestui program și la alte categorii sociale: elevi, studenți, medici etc.;
• Susținerea livrărilor de carte prin poștă/curier prin compensarea cu 50% a costurilor, conform legii culturii scrise.

Pentru moment, niciuna dintre măsurile propuse nu se regăsește pe agenda guvernului sau președinției. După ce România s-a confruntat în ultima lună cu prima grevă generală a profesorilor din ultimii 18 ani, guvernul a promis din nou celebrele “vouchere” pentru cărți acordate personalului didactic și nedidactic (în pandemie se vorbea de asemenea vouchere și pentru elevii defavorizați, dar subiectul a fost uitat între timp).

Unii dintre politicienii români  condamnați penal au învățat în ultima vreme că e folositor să scrii o carte ca să-ți mai reduci pedeapsa în pușcărie. La extrema cealaltă, avem un președinte care a deprins gustul lansărilor de carte din perspectiva de autor și punem pariu că după încheierea celui de-al doilea mandat ne așteaptă cel puțin un volum de memorii marca Klaus Iohannis.

 Între o extremă și cealaltă, industria de carte și scriitorii români suferă deopotrivă, în vreme ce mare parte din public răsfoiește următorul capitol…pe Netflix. Din toate aceste motive (și nu numai), să cumperi și să citești un autor român, măcar din când, e un gest mai mult decât patriotic.