Radio România Cultural o va omagia, în această toamnă, pe Monica Lovinescu, jurnalistă și însemnat critic literar în perioada de după război, cea mai importantă voce feminină a exilului românesc.
Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca au pătruns în constelaţia mea umană mai întâi ca o „voce“. Ei deveniseră o funcţie, erau răzbunarea părţii noastre care nu ajungea să se rostească. Ce „cuplu“ formidabil au alcătuit ei cu noi! Istoria ne transformase în infirmi ai expresiei; ei ne înapoiau darul cuvintelor. Ce terapie formidabilă a însemnat pentru noi prestaţia lor!
Dinspre mine, știu că le datorez enorm, ei și lui Virgil Ierunca. Și la fel și editura Humanitas care, neasistată de ei, poate că nici n-ar fi ajuns să-și aniverseze cei 33 de ani de la înființare. Tocmai în numele acestei datorii morale îi închinăm întregul an 2023. Acesta este, pentru mine și pentru Humanitas, „Anul Monica Lovinescu”. Și mi-aș dori să fim împreună cât mai mulți cei care credem în această aducere-aminte…
Gabriel Liiceanu
De fiecare dată când cumperi o carte via Răsfoiala, generezi un mic comision care ne ajută să ne continuăm munca. Cu doar un click, spunem împreună lumii că Noi Credem în Carte. Credem în tihna refugiului în care ne adăpostește, în freamătul minții care ne îndeamnă să descoperim totul, în bucuria și râsul cu care ne alină, în puterea ei de a lucra în inimile și mințile noastre pentru Bine.
Întâlniri cu personalități marcante, redifuzări Europa Liberă, teatru și muzică
Proiectul editorial susține demersul Editurii Humanitas de a marca o sută de ani de la nașterea Monicăi Lovinescu prin organizarea unor evenimente care vor avea loc de-a lungul întregului an 2023 – Anul Monica Lovinescu.
Proiectul va debuta luni, 6 noiembrie, cu seria „Martor“, în care secvențe din jurnalele Monicăi Lovinescu vor fi povestite de oamenii pe care i-a cunoscut. Gabriel Liiceanu, Marie France Ionesco, Gabriela Adameșteanu, Nicolae Manolescu, Dorin Tudoran, Matei Vișniec, Ana Blandiana, Vlad Zografi, Theodor Paleologu, Dinu Flămând, Doina Jela, Horia-Roman Patapievici, Vladimir Tismăneanu și mulți alții și-o vor aminti pe Monica Lovinescu.
Radio România Cultural va realiza o suită de emisiuni „Discurile Monicăi“, introduse de Horia-Roman Patapievici, în cadrul cărora vor fi difuzate partituri despre care Monica Lovinescu a scris în jurnalele sale.
Proiectul va continua cu difuzarea unei selecții din emisiunile realizate de Monica Lovinescu la Radio Europa Liberă. Dialoguri ale Monicăi Lovinescu cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Octavian Paler, Virgil Ierunca și alte personalități ale acelor vremuri. De asemenea, vor fi difuzate interviuri document cu Monica Lovinescu, realizate după căderea regimului comunist, de Anca Mateescu, coordonatoarea proiectului.
În preajma zilei de 19 noiembrie, la împlinirea a 100 de ani de la nașterea Monicăi Lovinescu, Radio România Cultural va difuza un spectacol de teatru dedicat acestei voci unice a culturii românești.
Centenarul Monica Lovinescu la Radio România Cultural se va încheia în seara de 19 noiembrie, când postul va transmite, în direct de la Ateneul Român, Gala Monica Lovinescu.
“Jurnal esențial” Monica Lovinescu
O ediție nouă a notelor de jurnal scrise de Monica Lovinescu, carte îngrijită de Cristina Cioabă și prefațată de Ioana Pârvulescu a apărut anul acesta la editura Humanitas.
Jurnalul esențial al Monicăi Lovinescu este o selecție din cele șapte jurnale scrise între 1981 si 2002. Un concentrat de viață, asemenea esențelor de parfum greu de uitat și un prilej de revizitare – o dată cu aceste însemnări zilnice, a întregii istorii din acea perioadă.
Vezi aici mai multe cărți de Monica Lovinescu.
Redus la miez, decojit de redundanțe și de fraze-parazit, jurnalul Monicăi Lovinescu pune în lumină, ca oglinzile venețiene, faimoase pentru claritatea lor, un om fără ascunzișuri, frumos și curat. Nici o minciună – nici măcar acele benigne fraze neadevărate cu care avem obiceiul să ne consolăm uneori pe noi însine – nu încape în aceste pagini. Autoarea a avut, ca puțini altii, vocația și, mai ales, vitejia lucidității și a adevărului. Ceea ce nu înseamnă că nu s-a înșelat, că n-a fost păcălită de destule ori, ci doar că, oricât efort i-ar fi cerut, corecta mereu imaginea oamenilor și a lumii, în căutarea celei reale: o calitate umană și în același timp o „deformație” profesională de jurnalist corect, de om conștient că a vorbi la microfon nu e un premiu, ci o teribilă responsabilitate.
Ioana Pârvulescu
Despre Monica Lovinescu
Jurnalistă şi critic literar, a fost fiica lui E. Lovinescu şi a Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu, verişoara prozatorului Anton Holban, a scriitorului Vasile Lovinescu şi a dramaturgului Horia Lovinescu. A fost căsătorită cu poetul, publicistul şi omul de radio Virgil Ierunca.
La vârsta de opt ani (1931) i se publică un basm în revista Dimineaţa copiilor, iar la vârsta 15 ani îi apar nuvele şi schiţe în revistele Vremea şi Kalende sub pseudonimul Ioana Tăutu. După moartea lui Eugen Lovinescu, în 1943, publică sub propriul nume romanul „În contratimp” în Revista Fundaţiilor Regale, iar după război scrie critică teatrală în ziarul Democraţia al lui Anton Dumitriu.
După absolvirea Facultăţii de Litere din Bucureşti (1946), devine asistenta lui Camil Petrescu la Seminarul de Artă Dramatică şi colaborează la diverse publicaţii. Imediat după abdicarea forţată a Regelui Mihai I, cere azil politic în Franţa.
Din 1951 se dedică activităţii radiofonice: realizează, până în 1975, emisiuni literare şi muzicale la Radiodifuziunea Franceză, iar din 1962 trece la microfonul Europei Libere, unde va lucra până în 1992, la închiderea postului. Are emisiuni săptămânale ascultate cu enorm interes în România: cronica de carte de la Actualitatea culturală românească, precum şi Teze şi antiteze la Paris.
După moartea mamei sale, ucise în închisoare din cauză că nu a vrut să își trădeze fiica, Monica Lovinescu și-a dedicat întreaga viață luptei împotriva regimului comunist. În ajunul zilei sale de naştere, în 1977, se face asupra ei o încercare de asasinat politic de către un terorist aflat în solda lui Nicolae Ceauşescu.
Monica Lovinescu a donat apartamentul, în anul 2000, fundaţiei Humanitas Aqua-Forte, în vederea reintroducerii sale în circuitul cultural bucureştean. De asemenea, prin testament, Monica Lovinescu a lăsat casa din Paris statului român, pentru a deveni un loc de studiu si de găzduire pentru cercetători şi bursieri români.
A încetat din viaţă la 20 aprilie 2008, la vârsta de 85 de ani, în spitalul Charles-Richet de la Villiers-le-Bel, în apropiere de Paris. Urnele cu cenuşa Monicăi Lovinescu şi a lui Virgil Ierunca au fost duse în România şi depuse la Ateneul Român, unde a avut loc o ceremonie comemorativă.
În 1999, preşedintele Emil Constantinescu i-a conferit ordinul Steaua României în rang de Mare Cavaler. În anul 2008, preşedintele Traian Băsescu a decorat-o post-mortem cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer.
rasfoiala.com 