Am deschis volumul Spații mici, de Adriana Jderu (Humanitas, 2023), bucuros să adaug încă o carte românească pe lista de lecturi de anul acesta, dar și pentru a fi “martorul” unui nou debut literar de la noi. Am găsit douăzeci și unu de proze mici care îi netezesc calea autoarei către literatura mare. De ce cred asta, citiți mai jos.
Paranteză: am căutat, normal, informații despre carte și despre autoare și am găsit câteva fragmente din povestiri și interviuri cu Adriana Jderu, semn că volumul a fost promovat cum trebuie (și cum au atâta nevoie scriitorii români tineri). Dar în google-ul meu nu-i nicio recenzie la cartea asta, doar repetări ale descrierii standard și blurb-urilor de pe copertă pe diverse site-uri, așa că hai să cunoaștem (pe citite) cartea aceasta și pe autoarea ei.
De fiecare dată când cumperi o carte via Răsfoiala, generezi un mic comision care ne ajută să ne continuăm munca. Cu doar un click, spunem împreună lumii că Noi Credem în Carte. Credem în tihna refugiului în care ne adăpostește, în freamătul minții care ne îndeamnă să descoperim totul, în bucuria și râsul cu care ne alină, în puterea ei de a lucra în inimile și mințile noastre pentru Bine.
Genul programului: viață
Mă gândeam cum aș putea descrie prozele Adrianei Jderu, temele pe care le abordează, atmosfera pe care o construiește. Dacă uneori recunoști geografia poveștii (București, Lacul Morii, drumul spre Ghimpați, etc.), subiectul e mereu neașteptat. Pare că autoarea culege din viață mostre din ce vede, aude și simte și apoi inventează, plecând de la ele, povești dintre cele mai diverse. Fain la Spații mici e că efectiv habar n-ai peste ce vei da în pagina următoare și fiecare povestire e surprinzătoare. Iată doar câteva exemple:
- O păcăleală neinspirată (1 aprilie)
- (Aproape) cel mai mare colecționar de pixuri din lume (Greta Fleischer – Krause)
- Madlene – mai mult sau mai puțin – amare (Istoria dulciurilor mele)
- Iepurași și alte fetișuri (Pluș)
- Tribulațiile unui reciclator de cartier (Hârtie. Sticlă. Plastic)
- O firmă de curățenie… cu servicii extra (Femeia bună la toate)
- O poveste despre claustrofilie, într-o lume în care toată lumea pare să fie claustrofobă (Spații mici)
Și așa mai departe. Una dintre cele mai bune proze scurte pe care le-am citit în ultimii ani (O treime), vorbește despre secretele unui cuplu care își dorește cu disperare un copil. Mi-a plăcut cum ni se arată tensiunea latentă între doi oameni care se iubesc, dar trec prin ceea ce ei percep ca un eșec major al legăturii dintre ei. Cum își scriu unul altuia, deși trăiesc împreună, stânjeniți să își spună în față ce au de spus, cum comunicarea asta disfuncțională e înduioșătoare în dizabilitatea ei. O treime e, alături de povestirea Revederea din volumul Fragil, al Simonei Goșu, printre preferatele mele.
Spații mici oferă o lectură plăcută, antrenantă, iar prozele scurte te fac să te întrebi cum ar arăta un text tratat pe îndelete, un roman bunăoară, și e de urmărit dacă vom primi de la autoare așa ceva în continuarea carierei sale.
O scriitoare – cameleon
Mai e un element pentru care merită atenție Spații mici. Poveștile sunt nu doar surprinzătoare ca tematică, ci și diverse ca voce. Adriana Jderu scrie la masculin, la feminin, la persoana întâi, la persoana a treia, fără să resimți poticneli sau exprimări artificiale. De aceea mi se pare o scriitoare – cameleon, capabilă să livreze ficțiune despre orice și despre oricine și mă întreb dacă asta e rodul atelierelor de scriere creativă pe care ea le-a frecventat.
Că tot veni vorba de atelierele acestea, pare cumva o rută spre publicare să participi la ele și apoi să publici sub îndrumarea celor câțiva scriitori care le păstoresc și au influență în lumea editorială de la noi. Dar, de multe ori, rezultatele acestor colective de scriere sunt în general cărți bunicele (nici prea – prea, nici foarte – foarte), scrise de autori care confirmă doar uneori. (O excepțională deviere de la regulă e Tudor Ganea).
Cred însă că, în privința volumului Spații mici, nu aveți de ce să vă îndoiți. E un teren de antrenament pe care Adriana Jderu ne dezvăluie ce (alte) cărți bune ne așteaptă curând din partea ei. Știu, sună a profeție literară, dar am “dat” în scris doar ca să vă pot spune data viitoare: v-am zis eu!
rasfoiala.com 