Dacă nu-ți planifici timpul și nu prioritizezi ce e important pentru tine, cel mai probabil o să-ți irosești cam o lună de viață în fiecare an. Un sondaj de opinie comandat recent de aplicația Duolingo arată că, în medie, o persoană pierde 26 de zile anual făcând lucruri care nu-i aduc niciun beneficiu semnificativ sau mai bine zis nefăcând nimic.

Unde se duce timpul irosit?

Potrivit sondajului la care au răspuns 2.000 de britanici, o persoană obișnuită petrece zilnic aproape două ore fără să facă nimic. Pe parcursul unei săptămâni acest lucru înseamnă 14 ore de timp pierdut în fiecare săptămână, peste 50 de ore irosite lunar și mai mult de 624 de ore pe an!

Mai mult de jumătate dintre respondenți spun că să aștepți “pentru a fi preluat de un consultant” este cea mai mare pierdere de timp, în timp ce 45% dintre respondenți spun că așteptarea la cozi este o mare pierdere de timp pentru ei.

Un procentaj similar (44%) pierd timp stând în trafic, în timp ce alții nu se pot opri din navigarea pe rețelele de socializare (21%). Ceaiul, se pare, este și el destul de mare consumator de timp – 15% dintre adulții britanici spun că pierd adesea noțiunea timpului în timp ce așteaptă să fiarbă ceainicul.

Ia cu tine o carte!

Cea mai simplă și mai productivă modalitate de a recupera o parte din timpul care se scurge fără rost este să porți mereu cu tine o carte. Varianta electronică, un ebook pe telefon este și cea mai ușor accesibilă – mai ales pentru cei care nu au geantă sau rucsac. Și n-o vei uita aproape niciodată acasă!

Dacă preferi tiparul, poți opta pentru o ediție mititică de buzunar, iar ca genuri care merg citite pe drum / în trafic / în pauze – poezie, povestiri, cărți de non-ficțiune, antologii, romane grafice, astfel încât întreruperile să nu fie deranjante.

O metodă care sigur te va ajuta să valorifici o parte din timpul irosit este să observi cu atenție, câteva zile, obiceiurile care consumă timp și să găsești căi de a le gestiona. Tândălitul pe rețelele sociale poate fi restricționat din telefon sau fixându-ți un timp limită dedicat scrollului și o “fereastră” de timp exclusivă. Altminteri, telefonul ar trebui să fie… telefon.

O altă metodă este să ștergi dintre aplicațiile care nu sunt neapărat necesare, dar care te atrag să “verifici” ceva ce nu e musai sau necesar de verificat. Pe mine m-a ajutat dezactivarea notificărilor care te “îndeamnă” suplimentar la accesări multiple și inutile. (Dacă ai cumva falsa impresie că tu controlezi timpul petrecut pe rețele, sigur n-ai văzut Dilema socială.)

Al doilea pas este să prioritizezi activitățile cu care merită să pierzi timpul – respectiv cele din care garantat câștigi ceva. Statul pe Insta, Facebook și Tik Tok de regulă te face să pierzi bani (imposibil să nu te agațe vreo reclamă la ceva care probabil nu îți trebuie cu adevărat), timp, energie.

Simpla punere pe hârtie (sau pe notițele din telefon) a listei “Ce vreau de la mine” te ajută să acorzi atenție lucrurilor bune. Am făcut lista asta la început de an – pentru prima oară în viață – și mi-am atins TOATE obiectivele propuse. E ca o promisiune pe care ți-o faci ție însuți – îți dai în scris. Și e foarte gratificant să te uiți, la final, la acele lucruri care au fost cuvinte, apoi fapte și să te bucuri de reușite.

Cartea care te poate ajuta să elimini din proastele rutine care consumă timp și nu dau nimic în schimb și să pui în loc obiceiuri bune e Atomic Habits. Citește mai mult despre ea aici.

N-aș încheia fără să avertizez despre bulimia informațională produsă de supraexpunerea la imagini, sunete, povești și ponturi incredibile. După ore lungi petrecute zilnic în fața unor ecrane, inevitabil sfârșești amorțit, cu un creier obosit și îndopat, aglomerat cu lucruri pe care nici măcar nu ți le amintești foarte bine, un creier care în timp devine mai puțin atent, agil, creativ, productiv.