Lumea fraților Tate, cartea lui Jamie Tahsin şi a lui Matt Shea, documentariştilor Vice şi BBC, e o privire în culisele imperiului debaralei cu scheleți a celor mai vizibili influenceri pe așa-zisă masculinitate din ultimul deceniu. O investigație despre cum sunt exploatate femeile şi păcăliți bărbații (mai ales tineri) cu iluziile banilor făcuți uşor, a succesului şi luxului în spatele cărora se ascund minciuni, abuzuri, infracțiuni.

Miza cărții e explicată succint de jurnaliştii de investigație Luiza Vasiliu şi Victor Ilie, colaboratori la ancheta autorilor:

„Cazul Tate e ca o caracatiță cu multe brațe: scam-uri, spălare de bani, exploatare, trafic, dar şi o celebritate pompată cu steroizi. De ce ar citi cineva o carte întreagă despre asta? În primul rând, pentru că e o demascare minuțioasă a împăratului, care, surpriză, e gol. Gol şi cu mai multe dosare penale. Apoi, pentru că e important să ştim cum o să arate o mare parte din următoarea generație de tineri, crescuți după chipul şi asemănarea lui Tate, convinşi că esența masculinității e violența, iar dovada supremă, forța fizică şi colecția de femei şi maşini. Pentru că reconstituie poveştile teribile ale victimelor cu multă grijă, respectându-le demnitatea. În fine, pentru că e scrisă, culmea, cu mult umor şi autoironie, ca un jurnal de călătorie pe urmele unui coşmar din ce în ce mai real.”

Loverboy, guru din pixeli

Prima parte a cărții analizează zorii „erei” Tate, când fostul luptător MMA Andrew Tate şi fratele său Tristan şi-au întemeiat afacerile cu videochat în Marea Britanie. Este descrisă metoda loverboy – prezentată în România și prin filmul omonim (regia Cătălin Mitulescu). Veche de când lumea printre escrocii sentimentali, metoda prin care femei tinere şi vulnerabile sunt păcălite şi atrase într-o presupusă relație romantică de bărbatul frumos şi seducător care le va folosi apoi ca să muncească pentru el. De la făcut curățenie şi gătit, la sesiuni de videochat de 10-14 ore continue, sechestrate, abuzate, supuse la tratamente degradante şi violate în caz de împotrivire, aceasta este imaginea tristă a sclaviei şi violenței în lumea modernă.

Dar stai, asta e în debara. La propriu, căci primele studiouri de videochat erau amenajate în garsoniere din blocuri infecte. Pe rețelele sociale, imaginea e optimizată pentru seducerea celor aflați în căutarea succesului fără transpirație și stres: conduci maşini ultimul răcnet (nu-i problemă dacă nu le ai, le închiriezi sau le împrumuți de la alții), porți ceasuri şi haine de firmă, fumezi trabucuri şi cauți fete modeste pe Instagram. Neapărat să fie uşor de impresionat, mult mai tinere, deci mai naive decât tine (autorii au documentat peste 500 de asemenea conturi, câteva fete erau minore). Te împrieteneşti cu ele, vă dați mesaje câteva săptămâni, le inviți la club sau la o plimbare cu maşina (ta care probabil nu-i a ta) trăznet. Le îmbeți înainte ca să nu opună vreo rezistență, faceți sex, pardon dragoste, apoi le promovezi ideea ta de făcut bani cu sacul din nimic (a se citi videochat), în timp ce aveți o relație de iubire şi fericire, călătorind cu iahturi şi avioane private în toată lumea. Garantat, la o sută de fete, vei găsi măcar una, două, care mușcă momeala. Şi cu ele începi. Le faci cont pe platforme de videochat şi pe Onlyfans sub controlul tău total, le colectezi veniturile (minim 80-90% din bani trebuie să rămână la tine) și, nu te oprești aici, continui să recrutezi. De preferință, chiar prima ta fată va deveni corupătoarea următoarelor victime. Practic construiești un cerc vicios al rușinii, vinovăției și auto-disprețului. Iar dacă vreuna obiectează cu ceva, o să-i arăți tu cât de bărbat eşti, cu pumnii, picioarele şi cu ce mai ai în pantaloni.

Cam asta este procedura descrisă în Lumea fraților Tate. Pentru „numai” niște dolari pe lună, devii novice la Academia Hustlers şi la grupul online Camera de Război, unde îți este explicat pas cu pas procesul de recrutare, primeşti ponturi şi te perfecționezi în „arta bărbăției”. Dacă partajezi clipurile lui Andrew Tate, comentezi frecvent la postările sale și convingi şi alți tipi să plătească abonamentul la şcoala bărbăției, vei avea parte de reduceri şi experiențe exclusive. Prin această schemă piramidală se explică viralizarea conținutului creat de Andrew Tate şi fervoarea adepților săi. Dacă vrei să faci parte din elită, plăteşti 5.000 de dolari şi participi la Testul Tate (cel puțin un asemenea eveniment a fost organizat în România), adică te lupți în cuşcă împotriva unui luptător profesionist, ca dovadă supremă de masculinitate. Dacă îți pierzi dinții, un ochi sau viața în timpul Testului… pierderea ta. Un fel de MLM al ororilor, în care se vând, trafichează și distrug vieți crude.

Să-i prostești pe cei vulnerabili, să-ți impui chiar și prin violență voința, să te remarci prin agresivitate şi violență e rețeta succesului așa-zisei academii. Niciun cuvânt despre efort, muncă, respect, toleranță, competență, şcoală, empatie pentru cei vulnerabili. Ce şcoală îți trebuie, când tot ce ai nevoie e să înveți o metodă de corupere?

Ai văzut tu profesor de la Harvard cu 15 maşini de lux în garaj şi 15 femei frumoase gata să îl servească? 

Asta e fraza cheie care face K.O. creierul plin de hormoni al adolescenților cu acces la telefon, computer, net – care visează să iasă ușor din sărăcie și anonimat. Totul împachetat în ideologia sulfuroasă a bărbatului de peşteră neanderthaliană, a forței brute care zdrobeşte lumea şi o supune. S-a mai văzut la: tiranii antichității,  triburile barbare, boierii feudali, monarhii absoluți, stăpânii de sclavi, fascişti, nazişti şi alte ciume care otrăvesc ciclic umanitatea.

„În clipurile de promovare a Camerei de Război, peste imaginile cu bărbați care se antrenează la sporturi de luptă, fumează trabucuri şi mănâncă friptură, se aude vocea din off :

《Viața e competiție. Competiția e violență. În multe forme moderne de competiție, am încercat să atenuăm aspectele violente. Să reproducem violența în modul cel mai civilizat. (…) Dar sentimentul e același. Vorbim de bărbați aflați în război cu alți bărbați, de o echipă învingătoare şi o alta, învinsă. Cel mai mare, cel mai puternic, cel mai frumos copac a zdrobit în mod violent lăstarii din jur în căutarea resurselor. De fiecare dată când văd frumusețe, mă gândesc la lupta necesară pentru a o crea… Cu cât înțelegerea mea față de permanenta stare de război din univers devine mai complexă, cu atât mă simt mai fericit, mai mulțumit şi mai liniştit. Eşti făcut să lupți. Eşti aici să suferi. Dacă nu faci nimic din toate astea, fie eşti mort, fie eşti invizibil. Dacă vrei ca oamenilor să le pese de tine, obişnuieşte-te cu durerea. Dacă nu te lupți să devii un bărbat excepțional, eşti un nimeni, iar femeile îți vor arăta asta: ai putea la fel de bine să nu exişti.》”

PROMOȚIILE ZILEI
	Târg de Crăciun -40%
	-15% TOP 10 Gaudeamus
	Târg de Crăciun
	Târgul cadourilor de Crăciun
	Târgul Cărtureștilor
	Târgul ofertelor de Crăciun
	-20% Cărți în ediții de colecție

Cum să NU fii bărbat

Uite că am ajuns la 40+ şi nu mi-a dat prin cap că m-aş fi putut îmbogăți şi deveni un „bărbat excepțional” zdrobind violent lăstarii din jurul meu, abuzând pe cei mai slabi decât mine, manipulând şi mințind.  Fiind agresiv şi guraliv, „expert” la combinații, la replici, la păcănele și criptomonede.

Acum nişte ani, s-a întâmplat să stau la masă într-o seară cu un tip, autodeclarat „consultant de masculinitate”, devenit mai apoi influencer monden, antivaccinist de ocazie, suveranist meteoric. Lipitoare de subiecte controversate, cu orice preț, cum ar veni. Personajul îşi mângâia protector reverul sacoului croit la Londra în vreme ce explica doct că cele mai bune materiale sunt cele cusute manual de copii în atelierele din Nepal. Apoi a făcut-o proastă în public pe partenera (temporară) care încercase, pentru o clipă, să iasă din postura de femeie-trofeu şi să-şi exprime opiniile despre atitudinea lui de stăpân feudal.

La momentul respectiv mi s-a părut un episod stânjenitor. Un cinism gratuit, aruncat ca să impresionezi necunoscuți într-un bar, o formă stranie de afişare a unei masculinități care nu înseamnă nicidecum bărbăție, ci aroganță. Omul are azi sute de mii de urmăritori pe rețelele sociale și a fost recent părăsit de soția cu care are câțiva copii, nu puțini. Ca el sunt mulți. Cu toții fac parte din „manosfera” Tate, izvorul cu venin din care se adapă inadaptații, naivii, frustrații.

Lumea fraților Tate oferă mărturii ale victimelor abuzurilor, documentează bâlbâielile poliției britanice în primele anchete de viol, oferă confesiuni sub protecția anonimatului din interiorul Camerei de Război, arată cum a devenit România terenul fertil pentru inventivitatea infracțională a acestor bărbați de la care înveți orice, mai puțin cum să fii bărbat.

Poate greşesc, dar eu cred că să fii bărbat înseamnă să munceşti cot la cot cu partenera ta de viață, inclusiv în sarcini casnice. Să îți foloseşti forța brută ca să cari lucruri grele când e nevoie, nu ca să ridici pumnul la cei slabi. Să faci sport ca să fii sănătos fizic şi mental, nu ca să impresionezi fete naive. Să-ți plimbi copilul, în vreme ce soția ta fură o oră de somn după o noapte nedormită, nu să cheltui ultimii bani la păcănele. Să faci ceva concret, semnificativ pentru mama ta din când în când, nu să îi dedici respect vrac cu ultima manea „de top” ce răsună în boxe.

Să fii bărbat înseamnă să dai exemplu copiilor tăi, zi de zi, despre respectul pe care ni-l datorăm reciproc. Om fi noi unele de pe Venus şi alții de pe Marte, dar trăim împreună pe acelaşi Pământ. Să fii bărbat înseamnă o sută de alte lucruri, mai greu de făcut şi mai neinteresante decât „combinațiile” din grupurile de masculi  feroce.

Să fii bărbat înseamnă să înțelegi că respectul se câştigă prin faptele tale care-i servesc pe cei care te-au servit atunci când erai vulnerabil (părinți, nași, prieteni apropiați, mentori), prin autodisciplină, străduință, cumpătare şi învățare continuă. Dacă nu prea le ai cu religia, milenii de filosofie orientală şi occidentală te învață lucrurile astea. Să ai 15 maşini în garaj nu e o sursă de respect, ci de invidie. Nu le confunda.

Opresc aici şuvoiul de gânduri pe care mi le-a provocat Lumea fraților Tate, și mai spun doar că acest volum oferă o lectură inconfortabilă, dar necesară, deopotrivă pentru bărbați şi femei, tineri şi adulți, părinții care cresc generațiile ce vin. Psihologii, antropologii şi sociologii vor avea multe de explicat despre cum social media învrăjbesc etnii, clase sociale, distorsionează generații şi, mai nou, sexe.  Dar investigația aceasta e o incursiune năucitoare, la cald, în realitatea unei „bule” sociale enorme, pe cale să explodeze, despre care unii dintre noi nici nu ştiam până ce nu i-am văzut pe frații Tate în duba’i DIICOT.

Şi o remarcă de final – un mare merit pentru o editură mică! ZYX Books a tipărit o ediție îngrijită şi cu un format grafic excepțional. Cartea a fost tradusă de Horia Ghibuțiu, iar prefața le aparține Luizei Vasiliu şi lui Victor Ilie. Cei doi jurnalişti români încheie textul de preambul al volumului cu fraza emblematică ce ar trebui să ne facă să căutăm constant asemenea cărți:

„Nu pot ei să mintă cât putem noi să citim.”

Cumpără cartea
	Vezi prețul
	Vezi prețul
	Vezi prețul
	Vezi prețul

Dă-i înainte cu Răsfoiala

NOUTATE Consimțământul, ghid de educație sexuală pentru adolescenți

MANOSFERA Cartea care explică “Lumea fraților Tate”, de Jamie Tahsin și Matt Shea

TOP Cele mai bine vândute cărţi de nonficţiune România 2024