Publicația americană The Atlantic a scos la lumină zilele trecute noi informații despre softurile AI dezvoltate de marile companii de tehnologie, “antrenate” cu lucrări literare protejate de copyright scrise de autori cu reputație precum Margaret Atwood, Haruki Murakami sau Stephen King.
De fiecare dată când cumperi o carte via Răsfoiala, generezi un mic comision care ne ajută să ne continuăm munca. Cu doar un click, spunem împreună lumii că Noi Credem în Carte. Credem în tihna refugiului în care ne adăpostește, în freamătul minții care ne îndeamnă să descoperim totul, în bucuria și râsul cu care ne alină, în puterea ei de a lucra în inimile și mințile noastre pentru Bine.
Viitorul fabricat de AI se construiește cu munca și talentul scriitorilor umani
Am obținut și analizat recent un set de date folosit de Meta pentru a antrena LLaMA. Conținutul său justifică mai mult de un aspect fundamental al afirmațiilor autorilor: cărțile piratate sunt folosite ca bază pentru programe de calculator care schimbă modul în care citim, învățăm și comunicăm. Viitorul promis de AI este scris cu cuvinte furate,
scrie jurnalistul Alex Reisner în The Atlantic
Peste 170.000 de cărți, cele mai multe apărute în ultimii 20 de ani, se află în datele de formare ale botului dezvoltat de compania Meta, LLaMA. Printre cărțile plagiate se numără thrillere de James Patterson și Stephen King și ficțiuni de George Saunders, Zadie Smith și Junot Díaz.
Aceste cărți fac parte dintr-un set de date numit „Books3”, iar utilizarea lor nu a fost limitată la LLaMA. Books3 a fost, de asemenea, folosit pentru a antrena BloombergGPT de la Bloomberg, GPT-J de la EleutherAI și probabil alte programe AI generative acum disponibile pe site-uri web de pe internet.
Un purtător de cuvânt Meta a refuzat să comenteze despre utilizarea Books3 de către companie, în timp ce un reprezentant Bloomberg a confirmat că Books3 a fost folosit pentru a antrena modelul inițial al BloombergGPT și a adăugat:
„Nu vom include setul de date Books3 printre sursele de date folosite pentru a antrena versiunile viitoare ale BloombergGPT”.
În urmă cu mai puțin de o lună, Margaret Atwood, Jonathan Franzen și alți 8000 de scriitori și profesioniști din industria cărții au trimis o petiție care cerea companiilor producătoare de softuri de inteligență artificială să nu mai folosească lucrările scriitorilor fără consimțământ și creditarea acestora.
Citește și
Recenzie Mașinării ca mine, Ian McEwan
| PROMOȚIILE ZILEI | |
 | Târg de Crăciun -40% |
 | -15% TOP 10 Gaudeamus |
 | Târg de Crăciun |
 | Târgul cadourilor de Crăciun |
 | Târgul Cărtureștilor |
 | Târgul ofertelor de Crăciun |
 | -20% Cărți în ediții de colecție |
Stephen King nu se alătură reclamanților
„Aș interzice antrenarea (dacă acesta este cuvântul potrivit) computerelor cu literatura mea? Nici măcar dacă aș putea.”
Stephen King spune că pentru a scrie bine, scriitorii trebuie să citească. Astfel, antrenarea computerelor cu literatură poate educa AI pentru a produce opere mai bune. El a comparat poeziile generate de inteligența artificială cu banii falși: “ofertanți la prima vedere, dar, după o examinare atentă, nu atât de buni de folosit”.
King consideră că a le interzice programatorilor să folosească operele sale pentru a antrena inteligența artificială este inutil.
„Aș putea la fel de bine să fiu regele Canute, să interzic valurilor să mai vină. Sau un luddit care încearcă să oprească progresul industrial prin spargerea cu ciocanul a unui război de țesut cu aburi”,
a mai spus King.
rasfoiala.com 