Cel mai cunoscut scriitor din Peru, Mario Vargas Llosa, laureat al premiului Nobel pentru Literatură, a anunțat recent că cele șapte decenii de carieră literară se apropie de sfârșit și că cel mai nou roman al său va fi ultimul pe care îl va scrie (The Guardian).
Le dedico mi silencio, volumul proaspăt lansat de Vargas Llosa, spune povestea unui om care a visat la o țară unită de muzică și a înnebunit dorind să scrie cartea perfectă care să-i spună istoria.
«Valsul, născut pe aleile din Lima, e parte din Peru. Acum îi spun povestea și, odată cu ea, mulțumesc unei iubiri secrete care m-a însoțit toată viața: cea pe care o simt pentru muzica creolă și, mai ales, pentru valsul țării mele”,
a spus scriitorul.

De fiecare dată când cumperi o carte via Răsfoiala, generezi un mic comision care ne ajută să ne continuăm munca. Cu doar un click, spunem împreună lumii că Noi Credem în Carte. Credem în tihna refugiului în care ne adăpostește, în freamătul minții care ne îndeamnă să descoperim totul, în bucuria și râsul cu care ne alină, în puterea ei de a lucra în inimile și mințile noastre pentru Bine.
“Restul e tăcere”
Într-un post-scriptum la noua sa carte, Le dedico mi silencio, romancierul în vârstă de 87 de ani anunță:
„Cred că am terminat această carte. Acum aș vrea să scriu un eseu despre [Jean-Paul] Sartre, care mi-a fost profesor în tinerețe. Va fi ultimul lucru pe care îl voi scrie”.
Le dedico mi silencio este descrisă drept o scrisoare de dragoste pentru Peru și pentru muzica creolă, care a luat naștere la confluența între valsurile europene și ritmurile afro-peruviene și andine.
În interviurile acordate recent presei spaniole, scriitorul a declarat că, deși simte că nu mai are suficient timp pentru un alt roman, speră să continue și este hotărât să își termine eseul despre Sartre.
„Am 87 de ani și, deși sunt un optimist, nu cred că voi trăi suficient de mult pentru a lucra la un nou roman, mai ales că îmi ia trei sau patru ani să scriu unul. Dar nu voi înceta niciodată să lucrez și sper că voi avea puterea de a continua până la sfârșit.”
Recomandare de carte
În limba română, din opera sa, a apărut recent romanul Vremuri grele. Bazat pe fapte și documente, împletește meditația lucidă asupra forțelor care guvernează istoria cu narațiune plină de suspans și personaje de neuitat, alcătuind o frescă hipnotică și tragică a Americii Latine în a doua jumătate a secolului XX.

Gen: Ficțiune
Autor: Mario Vargas Llosa
Editura: Humanitas Fiction
Colecția: Serie de autor
An apariție: 2021
Editie: Necartonata
Format: 200 x 130 mm
Nr. pagini: 376
Pe scurt, despre opera lui Mario Vargas Llosa
Mario Vargas Llosa, care locuiește la Madrid și are dublă cetățenie peruană și spaniolă, este ultimul reprezentant al fenomenului literar latino-american cunoscut sub numele de el boom, respectiv explozia culturală din anii 1960 – 1970 care a făcut i-a făcut cunoscuți în lume pe Gabriel García Márquez, Carlos Fuentes, Julio Cortázar și mulți alții.
De la publicarea, în 1963, a primei sale cărți, Orașul și câinii, în care a portretizat academia militară din Lima, pe care a urmat-o la începutul anilor ‘50, ca microcosmos al unui Peru afectat de diviziuni rasiale, sociale și economice. Vargas Llosa a făcut din literatură o cronică a abuzurilor puterii, fie ea politică, militară, rasială, socială sau sexuală.
Autoritarismul latino – american, care a schimbat istoria recentă a țărilor din America de Sud, a fost sursa de inspirație pentru romanele Conversație la catedrală, Cinci colțuri, Sărbătoarea țapului și Vremuri grele. În Războiul sfârșitului lumii, carte căreia i-a dedicat opt ani de zile, Vargas Llosa explorează o tragedie din istoria Braziliei care a ucis peste 20.000 de oameni. Feminista Flora Tristán și pictorul Paul Gaugain sau diplomatul Roger Casement, care a demascat genocidul african, sunt personalitățile cărora gigantul literaturii sud-americane le-a salvat existența și memoria în romanele Paradisul de după colț și Visul celtului. Un alt roman, experimental, care i-a adus notorietate, multipremiat în Spania, Peru, Venezuela este Casa verde.
Cititorii din întreaga lume l-au îndrăgit pentru frumoasele povești de dragoste, unele inspirate chiar de propria viață și pentru pasiunea pentru literatură, mărturisită în Povestașul. Mătușa Julia și condeierul, unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale (la concurență cu Aventurile fetei dezmățate), transpune în ficțiune idila cu mătușa sa Julia Urquidi Illanes, care i-a devenit mai apoi soție și care, la rândul ei, a publicat o carte despre relația lor intitulată Ce n-a spus Varguitas.
Primirea sa între membrii Academiei Franceze este cea mai recentă recunoaștere acordată scriitorului a cărui operă a fost recent inclusă în colecția de clasici „La Pléiade“, publicată de celebra editură Gallimard.
Vargas Llosa a declarat că, deși bârfele despre viața sa privată – inclusiv despre relația recentă cu mama lui Enrique Iglesias, Isabel Preysler – i-au influențat viața, nu a fost „deranjat sau jignit de acest lucru”.
„Lucrul important pentru mine vor fi întotdeauna romanele și eseurile, cultura și ideile liberale pe care mi-am petrecut ani de zile apărându-le. Oamenii pentru care aceste priorități sunt clare nu acordă atenție prostiilor, pe care anumite elemente din presă le scriu despre viața mea și care sunt adesea inventate”.
Dă-i înainte cu Răsfoiala
ȘTIRI Mario Vargas Llosa va fi unul dintre “nemuritorii” Academiei Franceze
Top 20 cele mai bune cărţi de limbă spaniolă ale secolului 21







