
Una dintre cele mai iubite cărți pentru copii ale anilor ‘70, Povești cu zâne, de Contesa de Ségur, a apărut zilele acestea într-o ediție nouă la editura Humanitas Junior, păstrând grafica originală a lui Iacob Dezideriu. La mai bine de un secol și jumătate de la prima întâlnire cu tiparul, poveștile nemuritoare ale Contesei de Ségur în care Binele învinge mereu, cu tărâmuri magice, animale vorbitoare și personaje fantastice, sunt gata să cucerească noi generații de cititori.

Gen: Cărți de povești, Cărți pentru copii
Autoare: Contesa de Segur
Traducător: Ecaterina Micu
Editura: Humanitas Junior
An apariție: 2025
Editie: Necartonata
Format: 200 x 130 mm
Nr. pagini: 144
“Cartea copilăriei mele” au scris sute de cititoare pe Facebook
Noua ediție Povești cu zâne a creat, în luna ianuarie 2025, o adevărată fervoare pe rețelele sociale. Imediat ce editura a dezvăluit coperta, zeci de mii de cititori – mai ales cititoare, au reacționat cu entuziasm recunoscând imaginea care le-a însoțit reveriile serilor de lectură din copilărie și care le-a rămas în amintire, efigie a unei lumi magice.


Aţi auzit de Pădurea de Liliac? Ce nume minunat pentru un loc plin de mistere! Când frumoasa prinţesă Bălăioara se duce să culeagă flori, habar nu are că nu va mai ieşi niciodată de sub frunzişul pădurii. Ce se va face ea? Încotro îşi va îndrepta paşii?
Să stăm liniştiţi, căci, ocrotită de o zână bună şi călăuzită de animale cu puteri miraculoase, prinţesa, precum şi ceilalţi eroi ai poveştilor, va creşte şi va învăţa că prietenia adevărată şi iubirea, adesea puse la încercare, merită apărate fără teamă, iar răbdarea, blândeţea, cinstea şi generozitatea, care te ajută să treci peste cele mai de netrecut obstacole, vor fi întotdeauna răsplătite.
Este promisiunea pe care o face editorul în descrierea cărții cu basme care a aprins imaginația a milioane de copii, după prima apariție a volumului Povești cu zâne (1977).
Despre Contesa de Ségur

Sophie Rostopchine, Contesă de Ségur, s-a născut Sofiya Feodorovna Rostopchina, la 1 august 1799, în Sankt Petersburg. A fost fiica unui guvernator moscovit exilat, care a bătut Europa vreme de câțiva ani, înainte de a se stabili cu familia sa în Franța, în 1817. În salonul ținut de tatăl ei, Sophie și-a cunoscut viitorul soț, contele de Ségur, cel care i-a dăruit opt copii și multă nefericire. Supranumit “Frumosul Eugen”, contele care provenea dintr-o familie renumită, fiu de parlamentar, și-a câștigat în final notorietatea nu ca om politic, ci ca bărbat pentru care libertinajul era prima preocupare.
Pe Sophie o trata cu indiferență și dispreț, obișnuind s-o poreclească Mama Gigogne, după un personaj de teatru, o femeie enormă dintre fustele căreia ieșeau o mulțime de copii. După ani de mariaj nefericit, contesa s-a refugiat la castelul contelui din Nouettes, unde se ocupa de educația copiilor și de literatură, pe care la început a creat-o doar pentru copiii ei. A început să scrie târziu, la 58 de ani și a devenit cunoscută în Franța mai ales datorită romanului Necazurile Sofiei / Les Malheurs de Sophie.
Povestirile și romanele contesei au fost publicate pentru prima oară din 1857 până în 1872, sub emblema „La Bibliothèque rose illustrée” a editurii franceze Hachette. Este colecția care a deschis în Franța piața cărților ilustrate pentru copii și care continuă să fie publicată și astăzi.
“La Bibliothèque rose illustrée” a luat naștere după ce editorul de manuale școlare Louis Hachette a călătorit cu trenul alături de Napoleon al III-lea și de contele Eugène de Ségur, pe atunci directorul Companiei de Est a Căilor Ferate. Ideea i-a venit atunci când contele i-a povestit despre basmele pe care soția lui le inventa pentru copii, seara la culcare. Fascinat de cele auzite de la conte, Hachette a decis să publice poveștile Sophiei, într-o ediție inovatoare pentru acele timpuri.

Scrierile Contesei de Ségur au ajuns astfel să fie primele povești publicate în noua colecție ilustrată pentru copii – care și-a primit numele și culoarea abia patru ani mai târziu.
Succesul primului roman pentru copii scris de contesă (Necazurile Sofiei) a fost constant de-a lungul a 170 de ani și continuă și astăzi, cartea fiind republicată regulat în Franța și peste hotare.
Vladimir Nabokov face referire la ea în romanul său Ada (1969), în care concepe un roman intitulat Sofismele lui Sophie, scris de către o așa-numită „domnișoară Stopchin”, dar și în Les Malheurs de Swann, nume care combină titlurile unor opere de Contesa de Ségur și de Marcel Proust.
Cartea a fost folosită în mai multe țări ca material de referință pentru a le învăța limbi străine pe fete. În limba română, există și astăzi un ghid de limbă germană pentru copii, Necazurile Sofiei, inspirat de cartea Contesei de Ségur.
Primul roman pentru copii scris de contesă a avut numeroase adaptări, între care cea mai recentă producție, cea din 2017, în regia lui Christophe Honore.

Dă-i înainte cu Răsfoiala
TOP Cele mai bine vândute cărţi pentru copii România 2024
RECENZIE Povești somnifere, Vlad Stroescu

