Scriitorul maghiar László Krasznahorkai, în vârstă de 71 de ani, este câștigătorul Premiului Nobel pentru Literatură 2025. Jurații au ales să-i acorde cea mai râvnită distincție a literaturii universale:
pentru opera sa captivantă și vizionară care reafirmă puterea artei în mijlocul terorii apocaliptice
Susan Sontag l-a numit pe Krasznahorkai „maestrul apocalipsei” în literatura contemporană. Scriitorul maghiar este cunoscut pentru scrierile sale melancolice și distopice. Magician al fanteziei uimitoare, scenelor onirice și al caracterizărilor grotești, László Krasznahorkai descrie cu măiestrie lupta brutală dintre ordine și haos.
Apocalipsa nu este un eveniment singular, așa cum amenință profeția Noului Testament despre Judecata de Apoi. Apocalipsa este un proces care durează de foarte mult timp și va continua să dureze foarte mult timp. Apocalipsa este acum. Apocalipsa este o judecată continuă.
László Krasznahorkai
Este câștigătorul unor importante premii în Ungaria și în străinătate, printre care Man Booker International Prize, Best Translated Book Award, National Book Award for Translated Literature sau Europäischer Literaturpreis.
De fiecare dată când cumperi o carte via Răsfoiala, generezi un mic comision care ne ajută să ne continuăm munca. Cu doar un click, spunem împreună lumii că Noi Credem în Carte. Credem în tihna refugiului în care ne adăpostește, în freamătul minții care ne îndeamnă să descoperim totul, în bucuria și râsul cu care ne alină, în puterea ei de a lucra în inimile și mințile noastre pentru Bine.
Cine este László Krasznahorkai, câștigător Nobel pentru Literatură 2025
Laureatul Nobel pentru Literatură de anul acesta este unul dintre cei mai cunoscuți prozatori și scenariști maghiari contemporani. A absolvit filologia cu o teză despre opera scriitorului Sándor Márai și, după definitivarea studiilor, și-a câștigat existența ca scriitor profesionist. A avut o strânsă colaborare cu celebrul regizor maghiar Béla Tarr, la filme precum Satantango sau Calul din Torino.
László Krasznahorkai s-a născut în 1954 în micul oraș Gyula din sud-estul Ungariei, lângă granița cu România. O zonă rurală izolată similară este scena romanului său de debut, „Sátántangó”, publicat în 1985, care a făcut senzație în Ungaria. Romanul descrie, în termeni foarte sugestivi, o comunitate de locuitori săraci dintr-o fermă colectivă abandonată din zona rurală a Ungariei, chiar înainte de căderea comunismului.
Scriitorul a părăsit Ungaria comunistă pentru prima dată în 1987, petrecând mult timp în alte țări de pe mapamond. A stat un an în Berlin cu o bursă, iar mai târziu a căutat inspirație în Asia, în special Mongolia și China. În timp ce lucra la unul dintre romane, a locuit o perioadă în apartamentul lui Allen Ginsberg din New York, descriind sprijinul legendarului poet ca fiind crucial pentru finalizarea romanului său.
La aflarea veștii că este noul laureat al premiului Nobel pentru Literatură, scriitorul a spus:
Sunt foarte fericit că am primit Premiul Nobel — mai presus de orice pentru că acest premiu dovedește că literatura există în sine, dincolo de diverse așteptări extraliterare, și că încă mai este citită. Iar celor care o citesc le oferă o anumită speranță că frumusețea, noblețea și sublimul încă mai există necondiționat. Poate oferi speranță chiar și celor în care viața abia mai pâlpâie.
Să avem încredere – chiar dacă pare că nu există niciun motiv.
Întrebat cum și-ar descrie opera într-un interviu acordat ziarului britanic The Guardian, Krasznahorkai a răspuns:
„Litere; apoi, din litere, cuvinte; apoi, din aceste cuvinte, câteva propoziții scurte; apoi, propoziții mai lungi și, în principal, propoziții foarte lungi, timp de treizeci de ani. Frumusețea limbajului. Distracție în iad.”
Traduceri din opera câștigătorului Nobel pentru Literatură 2025
Satantango
Probabil cea mai cunoscută carte a laureatului Nobel pentru Literatură, care i-a adus și notorietatea. Romanul contopește frânturi de carnaval, religie, comedie neagră, politică, folclor într-o alegorie cu final deschis despre chiar natura poveștilor: este un roman despre poveștile pe care nu le spunem ca să trăim și despre poveștile pe care le spunem altora, ca să-i controlăm. (The Telegraph)
Pretextul romanului îl constituie întoarcerea baronului Béla Wenckheim în orașul natal, după un lung exil petrecut la Buenos Aires, de unde a fugit din cauza datoriilor imense cauzate de pasiunea pentru jocuri. Dorința lui secretă este să se împace cu Marika, iubita din liceu. Ceea ce urmează este o înlănțuire de evenimente haotice în care sunt angrenați politicieni și infractori mărunți, dar și un straniu Profesor, un savant care cercetează mușchiul de copac. Fără să știe, locuitorii orașului se trezesc pe marginea abisului, a morții iminente care se apropie pe ritmurile melancolice și isterice ale ceardașului.
Criticul american Susan Sontag l-a numit pe autorul ungar „maestrul apocalipsei” în literatura contemporană, după ce a citit a doua carte a acestuia, „Az ellenállás melankóliája” (1989; „Melancolia rezistenței”, 1998) – netradusă la noi. Într-o fantezie horror febrilă care se petrece într-un mic oraș maghiar din Carpați, drama capătă proporții, personajele resimțind o stare de urgență tulburătoare. Printre semnele de rău augur, în succesiunea frenetică a evenimentelor, sosește în oraș un circ fantomatic, a cărui atracție principală este carcasa unei balene. Spectacolul misterios și amenințător pune în mișcare forțe extreme, provocând violențe și vandalism. Între timp, incapacitatea armatei de a preveni anarhia creează posibilitatea unei lovituri de stat dictatoriale.
În romanul „Háború és háború” (1999; Război și război, 2006), scriitorul își îndreaptă atenția dincolo de granițele patriei, permițându-i umilului arhivist Korin să decidă, ca ultim act de voință, să călătorească de la periferia Budapestei la New York, pentru a putea, pentru un timp, să-și ocupe locul în centrul lumii.
Testament pentru umanitate al inventatorului suedez Alfred Nobel, premiul care i-a reabilitat numele recompensează, de mai bine de un secol realizări excepţionale în ştiinţe şi literatură. Fundaţia Nobel se îngrijeşte de administrarea moştenirii şi reinvestirea patrimoniului care asigură fondurile pentru premierea laureaților, în vreme ce trei instituţii prestigioase şi un comitet parlamentar selectează propunerile şi oferă premiile.
Pentru ediţia curentă, au fost anunţate până în acest moment următoarele premii:
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat cercetătorilor americani Victor Ambros şi Gary Ruvkun, pentru descoperirile despre toleranța imunitară periferică
Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat lui John Clarke, Michel H. Devoret și John M. Martinis pentru descoperirea tunelării cuantice macroscopice și cuantificării energiei într-un circuit electric.
Premiul Nobel pentru Chimie a fost câştigat DE Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi pentru dezvoltarea structurilor moleculare metal-organice prin care pot pătrunde gazul și substanțele chimice
Câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace va fi anunţat mâine, 10 octombrie, iar cel pentru Științe Economice – luni, 13 octombrie. Ceremonia va avea loc și anul acesta tot pe data de 10 decembrie.
Despre Premiul Nobel pentru Literatură
De la origini și până în prezent, 121 de scriitori şi scriitoare au primit Premiul Nobel pentru Literatură. Cel mai tânăr câştigător, până în prezent, a fost Rudyard Kipling (a primit premiul la 41 de ani), în vreme ce senioara a fost Doris Lessing (laureată la 87 de ani).
Procesul de nominalizare şi selecţie este laborios şi secret. Nominalizările sunt confidenţiale pentru jumătate de secol, astfel avem posibilitatea să aflăm cine au fost scriitorii nominalizaţi până în 1974, inclusiv. În perioada 1901 – 1974, nouă români au fost nominalizaţi la Premiul Nobel pentru Literatură, printre care Martha Bibescu, Paul Celan sau Norman Manea.
Câştigătorii Premiului Nobel pentru Literatură din ultimii ani şi-au dobândit notorietatea internaţională după primirea distincţiei. Inclusiv în România, ne bucurăm de traduceri ale celor mai importante titluri ale lor. Pe Răsfoiala, le-am dedicat articole ample lui Han Kang, Jon Fosse și Annie Ernaux.
Iată cine sunt câştigătorii din ultimii trei ani:
2024 – Han Kang (Coreea de Sud)
Han Kang a primit premiul Nobel pentru “proza sapoetică intensă care confruntă traumele istorice și arată fragilitatea vieții umane”. În România, autoarea a fost tradusă cu:
Jon Fosse a primit Nobelul literar pentru “piesele sale de teatru şi proza inovatoare care dau glas celor ce nu pot fi spuse”. În România, a fost tradus de către Grupul Editorial Trei cu titlurile:
Comitetul Nobel a motivat alegerea lui Annie Ernaux : “pentru curajul și acuitatea clinică cu care descoperă rădăcinile, înstrăinările și constrângerile colective ale memoriei personale”. Tot Grupul Trei a publicat cele mai importante opere ale autoarei:
rasfoiala.com 
4 gânduri despre “BREAKING Scriitorul maghiar László Krasznahorkai câştigă Premiul Nobel pentru Literatură 2025”