“De la mătase la silicon” – 10 personalități care au schimbat lumea pentru totdeauna

Cartea profesorului Jeffrey E. Garten, From Silk to Silicon – The Story of Globalization Through Ten Extraordinary Lives (deocamdată netradusă la noi) încearcă să explice pe înțelesul tuturor ce e globalizarea și cu ce ne ajută. Conform DEX, globalizare înseamnă “fenomen de transformare a lumii într-o unitate, care se manifestă la scara întregului glob prin crearea de instituții și organisme politice suprastatale, printr-o politică economică și de securitate comună etc.” Auzim deseori acest termen, dar oare cât înțelegem din el și ce sens dă asta existenței noastre de zi cu zi?

După unii, globalizarea înseamnă transformarea lumii într-un uriaș “sat global”. În acest “sat” suntem mai conectați, comunicăm mai ușor și mai repede, dobândim informație și cunoaștere așa cum n-am mai avut vreodată, avem șanse de prosperitate economică și acces rapid la schimbări tehnologice care ne îmbunătățesc viața.

După alții, globalizarea aduce numai nenorociri: disoluția valorilor, pierderea identității naționale, pericolul terorismului, imigrației și – mai nou – al pandemiilor devastatoare. Mi-a fost greu să discern cât adevăr e într-una din tabere sau în cealaltă, de aceea cred că lectura acestei cărți ne ajută să înțelegem mai bine trăsăturile lumii în care coexistăm.

Garten ne spune că globalizarea e un proces început acum aproape o mie de ani și că, bun sau rău, e de neoprit. Se extinde și se contractă în cicluri, dar nu există metode și nici motive pentru a o face să dispară. El consideră globalizarea un lucru bun, din cel puțin două motive. Pe de o parte, a ajutat sute de milioane de oameni să iasă din sărăcie. Exemple găsim în țări precum China sau India unde deschiderea economiei a dat multora locuri de muncă și speranța zilei de mâine. Chiar dacă încă nu e de ajuns, standardele de viață au crescut constant în ultimele decenii în multe dintre aceste țări. Iar pe de altă parte, globalizarea ajută omenirea să răspundă la probleme care nu se pot rezolva între granițele unei țări: schimbările climatice și încălzirea planetei, ori riscurile unui cataclism global cauzat de vreo amenințare extraterestră – sunt lucruri pe care le pot rezolva americanii singuri doar în…filme. În realitate e nevoie de organisme și instituții, de națiuni conectate între ele și oameni care comunică pe o platformă comună probleme împărtășite de noi toți.

Cartea lui Jeffrey Garten ilustrează toate acestea prin zece povești biografice din care mai învățăm și un pic de istorie și cultură generală. Fundamentată pe ani de cercetare și o bibliografie și note substanțiale (50 de pagini de referințe bibliografice la finalul volumului!), From Silk to Silicon nu e o teorie aridă, ci o trecere interesantă prin ultima mie de ani. Cei zece “eroi” ai lui Garten sunt bărbați și femei care au făcut câte ceva decisiv pentru ca lumea de azi să fie așa cum o cunoaștem noi.

Genghis Han a construit cel mai mare imperiu de pe Pământ, în care a creat căi de comunicație și metode de comunicare revoluționare, a strâns laolaltă tot ce avea mai bun lumea în materie de știință, iginerie și cultură în secolul XIII. A îngemănat mai multe Drumuri ale Mătăsii pe care cunoașterea, comerțul și știința au început să circule fără să mai fie îngrădite vreodată.

Henric Navigatorul, prinț medieval al Portugaliei, a pornit explorările neobosite prin care omul a descoperit lumea înconjurătoare. L-a prefigurat pe Cristofor Columb și incredibila călătorie către Lumea Nouă, dar la fel de bine a fost prințul Henric și un precursor al lui Neil Armstrong, primul om care a pășit pe Lună.

Robert Clive, care la șaptesprezece ani s-a îmbarcat pe o corabie ca să lucreze ca funcționar într-un birou din India și până la destinație și-a pierdut – la propriu – și hainele de pe el. Dar prin inteligență, fler și viclenie, în trei decenii a cucerit Perla Coroanei și a transformat Imperiul Britanic în cea mai puternică forță de pe planetă. Iar în tot acest timp a rescris toate regulile comerțului global.

Mayer Amschel Rotschild, un evreu dintr-un ghetou supraaglomerat pe care ura înnăscută față de “jidani”, pogromurile și umilințele nu l-au împiedicat să devină părintele sistemului bancar modern.

Cyrus Field, care și-a propus să întindă un cablu de telegraf pe fundul Atlanticului, ca să lege America de Europa și astfel să revoluționeze din temelii sistemul global de comunicații. La 34 de ani putea să iasă la pensie, milionar al unei afaceri cu hârtie, dar spiritul lui l-a făcut să o ia de la capăt într-un domeniu despre care nu știa mai nimic. A încercat o dată, de două, de trei, de patru ori și – când nimeni nu mai credea în el, a încercat și a cincea oară și a reușit inimaginabilul.

John D. Rockefeller, mercantil ca tatăl său și religios ca mama sa, care a construit din nimic un imperiu al petrolului, exact aurul negru de care lumea avea nevoie ca să pășească în modernitate.

Jean Monnet, negustorul de coniac care și-a jurat că niciun război nu va mai arunca Europa în suferință și ură. A pus talentul său unic de planificare și negociere în șase decenii de muncă pe bazele cărora stă azi Uniunea Europeană, unul dintre cele mai îndrăznețe visuri de conviețuire a societății umane.

Margaret Thatcher, care a reînviat ideea de piață liberă și a dat putere fiecăruia să își ia soarta în mâini și să fie răsplătit pentru muncă susținută și spirit întreprinzător.

Andrew Grove, refugiatul care a organizat una dintre primele afaceri globale plecate din Silicon Valley, schimbând pentru totdeauna cu un cip minuscul tot ceea ce ne imaginam despre puterea tehnologiei de a ne schimba viețile în bine.

Deng Xiaoping, vizionarul care a găsit o cale de mijloc între comunismul feroce și capitalismul hrăpăreț și a deschis lumii cea mai numeroasă națiune de pe Terra la momentul respectiv.

From Silk to Silicon vă va delecta cu biografiile fascinante și moștenirea lăsată lumii de toți acești titani ai acțiunii pentru că, așa cum atrage atenția autorul, ei nu s-au limitat să gândească, ci au acționat concret schimbând decisiv lumea din jurul lor.

Pe mine m-a uimit cât de “bipolare” sunt personalitățile celor mai mulți dintre acești “eroi”. Genghis Han a creat un “sat global “ pentru știință, artă și religie, dar a ras de pe fața pământului orice oraș sau trib i s-a opus. Henric Navigatorul a fost printre primii exploratori, dar tot el a inventat și infamul comerț cu sclavi. Robert Clive a întrecut prin ingeniozitate orice funcționar în comerț, dar a subjugat întreaga Indie și a devenit imaginea emblematică a colonialismului. Rockefeller a pus bazele filantropiei moderne, dar și-a înlăturat competitorii cu o înverșunare nemaivăzută. Margaret Thatcher a revoluționat organizarea statului democratic modern, dar și-a sărăcit jumătate dintre concetățeni. Den Xiaoping a fost adeptul unei economii deschise spre lume, dar și un ideolog dur care a permis represiuni precum cele din Piața Tienanmen.

Cu foarte puține excepții, mai toți au fost pe jumătate buni și pe jumătate diabolici. Te face să te întrebi dacă nu cumva e o expresie a naturii umane, cu incredibila ei capacitate de a genera solidaritare, colaborare, idei de geniu dar și cu abjecta ei înclinație către corupție izvorâtă din putere, lăcomie și lipsă de empatie pentru aproapele.

E greu să decizi pe cine admiri și cine ar merita o palmă definitivă din partea istoriei, dar cartea lui Garten are meritul de a ne deschide perspective noi asupra a cine suntem și cum am ajuns în satul acesta global.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: