Mai mult de jumătate dintre românii participanți la un sondaj recent se informează preponderent de la TV, iar un procentaj aproape egal crede că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de ştiri false, arată cercetarea realizată telefonic care a interogat peste 1200 de persoane.
La întrebarea de unde obişnuiesc să se informeze cel mai des, 53,1% dintre români au indicat posturile TV, 21% – reţelele sociale, 15,5% – ziarele, revistele şi publicaţiile online şi 7,7% – posturile de radio, iar 2,7% – nu ştiu sau nu au răspuns.
Televiziunile, dezinformarea și știrile false
Cercetarea arată că 49% dintre respondenţi consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de ştiri false. Procentul scepticilor a scăzut faţă de luna iunie, când 52,6% dintre participanți erau de acord cu afirmația.
Un alt segment semnificativ al participanților la sondaj, respectiv 35,3%, crede că în această situaţie se află reţelele sociale (faţă de 34,9% în iunie), 7,9% – ziarele şi revistele (faţă de 4,4% în iunie), 1,8% – posturile de radio (faţă de 2,3% în iunie), 6% – nu ştiu sau nu răspund (faţă de 5,8% în iunie).
Mai mult de jumătate dintre respondenţi (55,6%) apreciază că în ultimele luni au fost expuşi la ştiri false sau dezinformări în foarte mare şi mare măsură (faţă de 50,1% în iunie şi 55% în martie), iar 40,8% că au fost expuşi în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc (faţă de 45,6% în iunie şi 42,6% în martie). 3,6% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare (faţă de 4,3% în iunie şi 2,5% în martie).
Care este sursa dezinformărilor?
În ce privește sursa acţiunilor de propagandă, dezinformărilor şi ştirilor false în România, 18,5% dintre respondenți au menționat Uniunea Europeană (faţă de 13,8% în iunie), urmată la mică distanţă de Rusia – cu 18,1% (faţă de 25,2% în iunie). Au mai fost numite China – cu 14,3% (12,2% în iunie ), SUA – cu 7,3% (faţă de 7,9% în iunie), Ungaria – cu 6,9% (faţă de 8% în iunie) şi Germania – cu 2,2% (faţă de 3,5% în iunie). 2,7% dintre cei chestionaţi consideră că altă ţară susţine astfel de acţiuni în România (faţă de 2,1% în iunie), iar 30% nu ştiu sau nu au răspuns (faţă de 27,3% în iunie).
“În lipsa unor anticorpi eficienţi, cum ar fi educarea şi antrenarea capacităţii de a discerne rapid între ştiri false şi ştiri adevărate, efectul automat este o diminuare a încrederii în toate sursele de informare, inclusiv în cele serioase, care sunt concurate cu succes de furnizorii de ştiri false, subversive”, a declarat Remus Ştefureac, preşedinte Strategic Thinking Group.
Sondajul de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false” – Ediţia a III-a a fost realizat în perioada 15 – 27 septembrie 2021 şi este împărţit în cinci capitole, ultimul dedicat percepţiei românilor cu privire la dezinformări şi ştiri false.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield, la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1.204 persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 2,8%, la un grad de încredere de 95%.
Recomandare
Credem că este sănătos să consumați acest articol împreună cu opinia relevantă și nuanțată a psihologei Zenobia Niculiță, care scrie în Dilema Veche despre motivele pentru care, de bună (?) voie ne expunem știrilor false și dezinformării.
Răsfoiala 