În 2013, îngrijorate de un previzibil val de emigranți români și bulgari, care urmau să sosească după ridicarea restricțiilor, autoritățile britanice declarau că ar putea demara o campanie publicitară negativă care să-i descurajeze pe migranți să aleagă UK. Mesajele vehiculate făceau referire la vremea urâcioasă de pe insulă și la prețurile foarte mari la alcool. Mesajul nerostit al politicienilor britanici era: Nu vă vrem la noi în țară.
România a răspuns cu o campanie creativă plină de umor și pozitivă, lansată de ziarul Gândul și creată de GMP Advertising, al cărui slogan a fost:
De ce nu veniți voi încoace?
Declinările campaniei-răspuns fabricate în România (în original “Why don’t you come over?) erau afirmații amuzante menite să împace temerile britanicilor înspăimântați de hoarda românească:
We speak better English than anywhere you’ve been in France. / Vorbim engleză mai bine decât se vorbește oriunde în Franța.
Our draft beer is less expensive than your bottled water. / Berea noastră la țap e mai ieftina ca apa voastră îmbuteliată.
Summer here lasts three months, not three hours. / Aici vara ține trei luni, nu trei zile.
Half of our women look like Kate. The other half, like her sister. / Jumătate dintre femeile noastre arată ca Kate. Cealaltă jumătate, ca sora ei.
Însă dincolo de creativitate și umor, de cele patru frumoase anotimpuri românești și de locurile și tradițiile pline de farmec, exista aici și continuă să existe o realitate imposibil de ascuns sub glume și fraternitate europeană. În aceste locuri frumoase, trec dintr-un anotimp frumos în altul tineri cărora România are prea puțin să le ofere, în afară de climă și geografie seducătoare.
În ultimii treizeci și ceva de ani, guvernele, indiferent de orientarea politică, coalițiile create doar pentru câștig imediat – al alegerilor, ci nu pentru mai multă competență și succes pe termen lung pentru România, au eșuat în a crea și implementa strategii care să alinieze educația actuală la cerințele pieței de muncă sau să creeze o economie bazată pe producție, nu pe consum.
Dacă ieșim deci din mirajul internetului inexplicabil de optimist, creativ și spiritual și intrăm în orice sat din Vaslui, Olt sau Dâmbovița și întrebăm trei localnici dacă ar invita un străin să trăiască la ei în sat, cel puțin unul din ei ne va râde în nas, așa cum arată cercetarea realizată ReThink Romania.
Mai bine stați acolo, că stați bine!
Conform rezultatelor publicate de Rethink, 36% din români ar recomanda România ca loc de rezidență, 24% sunt neutri și 40% sunt rezervați. Întrebați cum evaluează calitatea vieții în România, 33% dintre respondenți au spun că au o viață mai degrabă grea, 47% mai degrabă bună, 13% foarte bună și 7% foarte grea.
Calitatea percepută a vieții are o strânsă legătură cu gradul de recomandare al României. 72% dintre promotorii României sunt de părere că duc o viață bună sau foarte bună, față de o medie de 60% în populația generală și față de 46% în rândul celor rezervați în a recomanda România.
Acel român (aprox unul din trei) căruia îi place țara lui așa de mult, încât ar promova-o ca loc de trăit arată, spun datele colectate, astfel:
- 35-54 de ani,
- locuiește în mediul rural sau în capitală,
- are educație medie sau ridicată (dar nu studii postuniversitare),
- este căsătorit cu copii,
- are venituri ușor peste medie (5641 lei net venitul per gospodărie al promotorilor).
Factorii principali care determină calitatea vieții, nominalizați de participanții la studiu sunt în această ordine: locuința, sănătatea, relațiile personale și siguranța. Respondenții consideră că veniturile nu au un impact major în calitatea vieții.
Majoritatea promotorilor (74%) nu ar dori să emigreze, în timp ce doar jumătate din cei nemulțumiți de țara lor spun că sunt hotărâți să rămână în România anul acesta.
Studiul realizat online face parte dintr-un proiect mai amplu, intitulat “Indicele mentalității ReThink”. Primele rezultate ale cercetării The Pareto report reflectă opiniile a 1017 români, cu vârsta cuprinsă între 16 – 65 de ani și s-au focalizat pe mentalități.
“Mai important decât PIB-ul, kilometri de autostradă etc. […] este să măsurăm performanța acelor indicatori care se referă la oameni, la percepțiile și atitudinile lor care, până la urmă, sunt o condiție pentru celelalte”, a declarat Mihai Bârsan, Rethink.
ReThink este un think-tank lansat în octombrie 2021 la inițiativa unui grup de antreprenori, prezidat de Dragoș Anastasiu, patronul Eurolines și Green Village Resort. Grupul și-a propus ca începând din 2022 să măsoare anual evoluția mentalității populației Pareto pe care o estimează la 1,9 mil. locuitori. Inițiatorii pleacă de la premisa “România nu și-a atins potențialul” în ultimele decenii și caută soluții, modele, pentru a produce schimbări în mai bine.
Răsfoiala 