NOUTATE 19 litografii de Ștefan Câlția, în ediția specială a romanului fantastic “Golem”, de Gustav Meyrink

Una dintre cele mai recente apariții din colecția Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M este romanul Golem de Gustav Meyrink, reeditat într-o ediție grafică specială ce include 19 litografii de Ștefan Câlția, însoțite de o convorbire cu acesta și o amplă prefață semnată de Bogdan-Alexandru Stănescu.

De fiecare dată când cumperi o carte sau altă bucurie prin Răsfoiala, devii ambasador al culturii într-o societate care și-a înstrăinat valorile esențiale.
Cu doar un click, ne ajuți să spunem lumii că noi credem în Carte. Credem în tihna refugiului în care ne adăpostește, în freamătul minții care ne îndeamnă să descoperim totul, în bucuria și râsul cu care ne alină, în puterea ei de a lucra în inimile și mințile noastre pentru Bine.

„Ediția prezentă, în limba română, este practic o replică peste timp dată ediției princeps a romanului: ea reprezintă un dialog al «artelor surori», un adevărat tratat de imagologie în care textul vechi de peste un secol este interpretat grafic de Ștefan Câlția. Este important de spus că litografiile ce ilustrează și interpretează textul lui Meyrink au fost realizate la jumătatea anilor ’80, așa că poetica lor trebuie pusă în abisul unui deceniu la fel de încărcat de sumbre premoniții precum cel în care Meyrink își situează romanul”,
Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonator Anansi. World Fiction

cartepedia.ro

Despre Golem, de Gustav Meyrink

Scris între 1907 și 1914 și publicat pentru prima dată în foileton din decembrie 1913 până în august 1914 în revista Die Weißen BlätterGolem a fost publicat în formă de carte în 1915 de Kurt Wolff, Leipzig. Este primul roman al lui Meyrink, care i-a adus un succes fulminan. Doar în anul 1915 s-au vândut mai bine de 200.000 de exemplare. 

Una dintre cele mai captivante și admirabile proze fantastice ale literaturii lumii, romanul lui Meyrink a fost urmat de ecranizări pe marele ecran, cum sunt filmul omonim, regie Piotr Szulkin, din 1979 și a filmul pentru televiziune, în regia lui Jean Kerchbron (1967). Golem a fost adaptat și pentru teatru, de Daniel Flint, cu premiera în 2013.

Romanul îl are ca protagonist pe Athanasius Pernath, bijutier și restaurator de artă care își trăiește existența în ghetoul din Praga. Povestea lui este spusă de un narator necunoscut, care, într-un vis vizionar, preia identitatea lui Pernath, cu treizeci de ani mai devreme. În timp ce povestea are în centrul ei aventurile și reflecțiile despre lume ale lui Pernath, el relatează, de asemenea, despre viețile celor din anturajul său, prieteni, personaje și vecini. Golemul, deși scump la vedere, apare între răstimpuri, ca efigie a ghetoului, trezit la viață de suferințele și sărăcia extremă pe care oamenii din subteranele vieții obișnuite le-au suportat, generații la rând.

„Golemul… e pământul cu toate frământările lui, cu putreziciunea lui, cu energia lui, cu rădăcinile copacilor. Dar el nu merge fără piatra înfiptă în frunte, fără ea nu poate pleca, nu se mișcă. Însăși materia își revendică dreptul de a fi frumoasă, de a fi recunoscută ca frumoasă”, mărturisește pictorul Ștefan Câlția

„Atât golemul lui Meyrink, cât și cel al lui Câlția sunt expresia unei «cutremurări în fața avalanșei implacabile a unui viitor amenințător». Ambele «produse» artistice se ivesc din groaza față de accelerarea schimbării și de premoniția unui Rău «definitiv» ce va să vină. Golemul este spiritul istoric al unei comunități tradiționale, un păstrător al ordinii, un polițist mistic, așa cum litografiile lui Ștefan Câlția sunt construcții verticale așezate pe umerii simbolului, de cele mai multe ori medieval. De aici decurge și plăcerea artistului de a imagina și interpreta «lumea răsturnată», cea a saturnaliilor unui sfârșit de secol ce-și așteaptă cuminte pieirea”, Bogdan-Alexandru Stănescu în prefața cărții.  

La mai bine de un secol de la prima sa publicare, Golemul rezistă ca unul dintre cele mai importante romane fantastice moderne, scris de un autor a cărui viață a fost aproape la fel de fantastică ca și ficțiunea sa.

Ediția în limba română a romanului apare în traducerea din limba germană a Ginei Argintescu-Amza. 

watchshop.ro

Despre Gustav Meyrink și Ștefan Câlția

Gustav Meyrink (1868-1932) a început să publice povestiri în 1903 (Der heiße Soldat und andere Geschichten). După ce se se mută la Viena, unde își întemeiază o familie, începe să traducă din Dickens, Kipling și Lafcadio Hearn. Pasionat de ocultism îl îndeamnă să scrie pe teme ezoterice, ajungând să traducă volumul Cartea egipteană a morților. În 1913 începe să tipărească în foileton primul său roman, Golem. Seria este urmată de versiunea integrală a romanului, care are un uriaș succes la public și e urmat de alte două: Fața verde (1916) și Noaptea Valpurgiei (1917), la fel de bine primite. Moare în 1932, la jumătate de an de la sinuciderea fiului său.

Ștefan Câlția, născut pe 15 mai 1942 în Brașov, se formează la Liceul de Arte Plastice și Muzică din Timișoara, sub mentoratul graficianului Julius Podlipny și apoi cu îndrumarea lui Corneliu Baba, la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ București. Din anul 1992, Ștefan Câlția devine profesor la Universitatea Națională de Arte, București, apoi decan al Facultății de Arte Plastice, iar în cele din urmă șef al Catedrei de Pictură a universității. În anii ’80 -’90 expune regulat în Danemarca, Norvegia și Germania. Odată cu înființarea Galeriei Posibile, la începutul anilor 2000, desfășoară expoziții în diferite oraşe din țară.

perfect-tour.eu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: