Editura Pandora M invită cititorii sâmbăta, 28 ianuarie, de la ora 12.00, la Muzeul Național de Artă Contemporană al României (str. Izvor 2-4) la evenimentul de lansare a romanului Golem de Gustav Meyrink. Cartea a fost reeditată la finele anului 2022 într-o ediție specială care include 19 litografii de Ștefan Câlția și o convorbire cu acesta.
La eveniment vor participa pictorul Ștefan Câlția, scriitorul Bogdan-Alexandru Stănescu –coordonatorul colecției Anansi. World Fiction, Matei Câlția – galerist la Galeria Posibilă și Cătălin Davidescu – critic de artă și curator, alături de Alexandra Manole, al expoziției „Ștefan Câlția. Însemnări dintr-un timp trăit”. Lansarea romanului va include un tur ghidat al Muzeului Național de Artă Contemporană al României. Accesul la eveniment este liber.
De fiecare dată când cumperi o carte sau altă bucurie prin Răsfoiala, devii ambasador al culturii într-o societate care și-a înstrăinat valorile esențiale.
Cu doar un click, ne ajuți să spunem lumii că noi credem în Carte. Credem în tihna refugiului în care ne adăpostește, în freamătul minții care ne îndeamnă să descoperim totul, în bucuria și râsul cu care ne alină, în puterea ei de a lucra în inimile și mințile noastre pentru Bine.
Despre Golem de Gustav Meyrink
Scris între 1907 și 1914, romanul lui Meyrink a publicat inițial în foileton din decembrie 1913 până în august 1914 cu un succes de public uimitor. Ulterior Golem a apărut ca lucrare unitară, în 1915 la Leipzig. Doar în anul 1915 s-au vândut mai mult de 200.000 de exemplare.
Una dintre cele mai captivante și admirabile proze fantastice ale literaturii lumii, romanul lui Meyrink a fost urmat de ecranizări pe marele ecran, cum sunt filmul omonim, regia Piotr Szulkin, și filmul pentru televiziune, în regia lui Jean Kerchbron (1967). Golem a fost adaptat și pentru teatru, de Daniel Flint, în 2013.
Romanul îl are ca protagonist pe Athanasius Pernath, bijutier și restaurator de artă care își trăiește existența în ghetoul din Praga. Povestea lui este spusă de un narator necunoscut, care, într-un vis vizionar, preia identitatea lui Pernath, cu treizeci de ani mai devreme. În timp ce povestea are în centrul ei aventurile și reflecțiile despre lume ale lui Pernath, el relatează, de asemenea, despre viețile celor din anturajul său, prieteni, personaje și vecini. Golemul, deși scump la vedere, apare între răstimpuri, ca efigie a ghetoului, trezit la viață de suferințele și sărăcia extremă pe care oamenii din subteranele vieții obișnuite le-au suportat, generații la rând.
„Golemul… e pământul cu toate frământările lui, cu putreziciunea lui, cu energia lui, cu rădăcinile copacilor. Dar el nu merge fără piatra înfiptă în frunte, fără ea nu poate pleca, nu se mișcă. Însăși materia își revendică dreptul de a fi frumoasă, de a fi recunoscută ca frumoasă”, mărturisește pictorul Ștefan Câlția.
Ediția în limba română a romanului este tradusă din limba germană de Gina Argintescu-Amza.
Răsfoiala 