În colecția „Raftul Denisei“ a editurii Humanitas Fiction a fost publicată recent o colecție de proze scurte a scriitorului Anton Pavlovici Cehov, Dragostea. 12 povestiri. Traducerea din limba rusă și notele sunt semnate de Adriana Liciu.
În aceste 12 povestiri, Cehov se dovedește, cu inefabilul său amestec de luciditate tristă și umor lipsit de sarcasm, un maestru al nuanțelor și subtilităților dulci-amare ale sufletului, fără a scrie propriu-zis proză psihologică sau de idei.
De fiecare dată când cumperi o carte sau altă bucurie prin Răsfoiala, devii ambasador al culturii într-o societate care și-a înstrăinat valorile esențiale.
Cu doar un click, ne ajuți să spunem lumii că noi credem în Carte. Credem în tihna refugiului în care ne adăpostește, în freamătul minții care ne îndeamnă să descoperim totul, în bucuria și râsul cu care ne alină, în puterea ei de a lucra în inimile și mințile noastre pentru Bine.
Despre volumul Dragostea. 12 povestiri
Deși idealizează dragostea, așa cum au făcut adeseori romanticii vremii, Cehov n-o portretizează în cele mai favorabile ipostaze ale sale. Pentru Cehov iubirea are ca temelie sentimentele și valorile împărtășite, fidelitatea și onestitatea. Povestirile lui explorează scenarii de relații pe care fiecare dintre noi le-a trăit de-a lungul vieții, de la iubirea împărtășită la dorul singurătății, de la frica de a fi respins de cel iubit la dragostea învinsă de întâmplările sau provocările vieții, de la lașitate în dragoste la iubirea necondiționată sau la cea platonică, nelăsând la o parte chipurile cioplite ale dragostei – egoismul vanitos, relațiile din interes, rutina, mila sau simpla atracție fizică.
Dragostea din poveștile lui Cehov este mereu soră cu noblețea, legată de credința împărtășită în valori și artă. Umanitatea scriitorului, probată în timpul vieții de preocuparea și devotamentul pentru cei din jurul său, transpare în aceste proze scurte prin empatia naratorului față de personajele sale.
Despre Anton Pavlovici Cehov
Cehov s-a născut la 17 / 29 ianuarie 1860, în Taganrog, fiul lui Pavel Egorovici Cehov, proprietar de băcănie și al Evgheniei Iakovlevna Morozova, fiică de comerciant de postavuri. A făcut studii primare și secundare în orașul natal – în școala care acum îi poartă numele, a frecventat teatrul și a condus o revistă a elevilor. După fuga tatălui său la Moscova, este nevoit să acorde meditații pentru a-și ajuta familia. În 1879, a studiat medicina la Moscova și a continuat să-și sprijine familia, publicând în reviste umoristice. După absolvirea facultății în 1884, a profesat ca medic de familie pe lângă Moscova.
În 1886, a colaborat cu revista Novoe Vremia (Timpuri noi), condusă de Alexei Suvorin, viitorul său editor. În această perioadă, publică proză și lucrează la piesele de teatru. În 1894, sănătatea i se înrăutățește și vor urma ani de zile de tratamente, care însă nu pot opri inevitabilul. Doi ani mai târziu, îl cunoaște pe Constantin Stanislavski, cel care îi va regiza piesele de teatru. În 1897, este spitalizat cu tuberculoză pulmonară. Între 1897 și 1901, piesele sale de teatru (Unchiul Vania, Trei surori) sunt publicate și reprezentate. În 1901, se căsătorește cu actrița Olga Knipper. Finalizează Livada de vișini în 1903. În 1904, boala i se agravează și, la 2 iulie, moare în sanatoriul de la Badenweiler, în Germania.
De peste o sută de ani spectacole după piesele sale sunt prezente în fiecare stagiune pe afișele teatrelor din România. Unul dintre cele mai recente, adaptarea Trei surori, un scenariu nefiresc de liber după Cehov, în regia lui Radu Afrim, se va juca pe scena Teatrului Ion Luca Caragiale din București, în 3 februarie 2023.
Răsfoiala 