La invitația Biroului de Diplomație Publică al Ambasadei SUA în România, ieri, 27 februarie 2023, am participat la o dezbatere care a avut ca subiect rolul femeii în literatură. Invitate speciale au fost trei autoare de origine româno-americană, respectiv afro-americană – Brenda Flanagan, Nina Smart și Monica Cure.
Autoare românce precum Simona Antonescu, Camelia Cavadia, Ana Barton, Corina Ozon Alina Pavelescu, Simona Preda, Doina Jela și Anca Vieru au fost printre participantele la discuție, dar și studenți, o scriitoare de numai 16 ani – Ana Dragomir și o avocată, Alina Dumitrașcu, care a tălmăcit Constituția într-o carte pentru copii.
De fiecare dată când cumperi o carte sau altă bucurie prin Răsfoiala, devii ambasador al culturii într-o societate care și-a înstrăinat valorile cardinale.
Cu doar un click, ne ajuți să spunem lumii că noi credem în Carte. Credem în tihna refugiului în care ne adăpostește, în freamătul minții care ne îndeamnă să descoperim totul, în bucuria și râsul cu care ne alină, în puterea ei de a lucra în inimile și mințile noastre pentru Bine.
Ce aduce literatura la feminin în Literatura Universală
Nu mi-a trecut prin minte că în doar două ore petrecute alături de scriitoarele americane – activiste pentru drepturile femeilor și ale omului – și de congenerele lor poți afla atât de multe lucruri despre literatura contemporană scrisă de femei și despre motivele pentru care scrie fiecare.
Meritul este al organizatorilor, firește, și mai ales al Monicăi Cure, profesoară și scriitoare româno – americană, care a condus discuția folosind tehnica elaborată chiar de ea – dialogul colectiv. Pe scurt, metoda cere ca fiecare voce să se facă auzită, într-un mod succint și fără a lăsa vreo întrebare fără răspuns.
După un tur de orizont care ne-a dezvăluit câte puțin despre biografia fiecăreia, un “bulgăre” invizibil a circulat prin încăpere colectând opinii despre motivele pentru care vocile feminine trebuie să existe în literatură. Transcriu câteva dintre ele, pentru că sunt demne de repetat și de ținut minte. Ce rol au femeile în literatura lumii:
- Să scrie poveștile “tăcute”, care n-au putut fi scrise în trecut
- Să scrie despre abuzuri și recuperare
- Să fie / creeze modele de urmat pentru generațiile următoare
- Să scrie despre ce înseamnă să crești și să trăiești într-un corp de femeie
- Să pună “emoție” în actul cultural, așa cum doar ele o pot face
- Să scoată la lumină perspective unice
- Să recupereze povești ale femeilor care, deși au avut impact în istorie, au fost “ratate” de istorici
- Să scrie literatura care rupe dependențe și deschide uși noi, care vindecă
- Să abordeze adevăruri incomode
- Să scrie “despre orice”, “cerul e limita”
Un regret legat de întâlnirea aceasta, atât de necesară și vibrantă este că n-a durat o zi întreagă. Voi încerca să-l compensez scriind în lunile care vin, sper, cât mai mult și mai des despre viața scriitoarelor românce în literatură și în societate.
A fost un privilegiu să împărtășim acest timp împreună și să vedem câteva fragmente din lumea fiecăreia. Regret că, deocamdată, cărțile autoarelor din SUA nu sunt disponibile în română. Iată câteva lucruri despre fiecare:
Brenda Flanagan, ambasador cultural al SUA, pentru Departamentul de Stat al Statelor Unite. Este de asemenea profesor de scriere creativă și a călătorit în zeci de țări din toată lumea împărtășind experiența ei. Scrie proză scurtă și eseistică.
Nina Smart, căreia îi place să fie numită „Geanina din Bucovina”, s-a născut în Suceava, iar în adolescență a fost trimisă să stea cu tatăl ei în Sierra Leone. Ca urmare a unei experiențe traumatice trăite în Africa, a scris volumul autobiografic Wild Flower, iar la maturitate a fondat un ONG care militează pentru interzicerea mutilării genitale a femeilor din Sierra Leone și din toată lumea.
Monica Cure este poetă și scriitoare, traducătoare și specialistă în dialog. A studiat scrierea creativă la Kenyon College, De două ori câștigătoare a premiului Fulbright, este autoarea cărții Picturing the Postcard: A New Media Crisis at the Turn of the Century (University of Minnesota Press, 2018), traducătoarea cărții The Censor’s Notebook de Liliana Corobca (Seven Stories Press, 2022), iar poeziile ei au fost publicate în reviste internaționale.
Pe scriitoarele românce, cu care am apucat să schimb câteva cuvinte, sper să le cunoașteți și voi mai bine și prin Răsfoiala, dacă vor răspunde invitației noastre de a ne dezvălui puțin din viețile lor de “Scriitor și cititor”, în seria noastră de interviuri.
Răsfoiala 