Ministra Educației, Ligia Deca, propune un program pilot în Bihor prin care bibliotecile școlare să poată fi deschise și comunității locale, nu doar elevilor și profesorilor, scrie Edupedu într-un amplu articol dedicat acestui subiect.

Deschiderea bibliotecii către comunitate, astfel încât oricine să aibă acces la cărțile din biblioteca școlară, are scopul de a stimula literația și de a reduce analfabetismul funcțional, a declarat Ligia Deca într-o conferință de presă la Oradea.

Propuneri fără consultări cu părțile interesate, în turneu pre – electoral

Declarația Ministrei Educației vine în contextul mai multor vizite în teren, care par să aibă mai degrabă obiective politice și electorale decât de familiarizare cu starea educației, remarcă Edupedu. Aflată într-o astfel de “vizită fără fast”, cum și-a explicat pe Facebook intențiile, Ligia Deca a participat la o conferință de presă, în Oradea, unde a declarat:

Poate că printr-un program experimental, pilot, reușim ca bibliotecile școlare din județul Bihor să poată fi deschise, sigur, în afara programului școlar și către public larg și în același timp să poată fi finanțate cu fond de carte din partea autorităților locale, tocmai în ideea de a avea și un fond de carte atractiv și adecvat și de a atrage nu numai elevii, ci și familiile lor și întreaga comunitate către bibliotecă.

Propunerea ministerială este întâmpinată cu suspiciune de o bibliotecară care consideră proiectul nerealizabil.

“În primul rând, nu cred că ar fi funcțională ideea pentru că, de câțiva ani încoace, părinții nu mai au voie să intre în școală oricând vor. Apoi, cum recuperăm cărțile? Există o procedură, teoretic, dar vă dați seama că nu se mișcă nimeni pentru o carte”.

Proiectul ar avea de depășit câteva obstacole serioase înainte de a fi implementat. Înainte de orice declarații publice populiste, ar trebui clarificat de unde ar veni banii pentru suplimentarea fondurilor de carte și pentru plata bibliotecarilor pentru orele suplimentare menționate de ministră, în contextul în care Guvernul a discutat recent posibilitatea desființării unor posturi de bibliotecar.

Apoi sunt chestiunile de acces al publicului larg în școli și aspecte procedurale:

– accesul persoanelor străine, inclusiv al părinților în școli este restricționat

– nu există o procedură de recuperare a cărților nereturnate la timp de către terți

– multe dintre aceste biblioteci școlare nu au baze de date electronice

– fondul de carte al bibliotecilor școlare este profund diferit față de cel al bibliotecilor publice

Mirabilă această propunere care ar complica rostul și funcționarea bibliotecii școlare, încărcând-o cu responsabilități nesusținute prin acțiuni integrate, în locul (mult mai ușor de făcut) unui sprijin consistent pentru bibliotecile locale, destinate publicului larg și dornice de suplimentările fantomatice ale fondului de carte.

Articolele despre împrumutul de carte la biblioteci în România ne arată că nu fondul de carte este principala problemă, ci lipsa unor programe strategice naționale care, prin proiecte și activități culturale (cursuri, spectacole, proiecții de film, seri tematice etc) să facă atractive bibliotecile și să determine reformarea lor ca centre comunitare și frecventarea de cei care nu au mai călcat la bibliotecă de când erau școlari.