Dacă vă imaginați – ca mine, care n-am mai călcat pe la bibliotecă de prin 2003 – că bibliotecile sunt locuri încremenite în timpul copilăriei noastre, doldora de bibliografie școlară, pe unde umblă câțiva tocilari și seniori care refuză tehnologia, Răsfoiala vă dă azi câteva motive să vă revizuiți prejudecățile. Ne-am băgat nasul și Excel-ul prin cataloagele online (disponibile la majoritatea bibliotecilor județene) și am sintetizat pentru voi topul celor mai căutate volume din România.
Printre cele mai împrumutate și căutate lecturi sunt o mulțime de titluri noi, cărți în vogă, cu mare circulație în librării și între cititori. Nu doar elevii, studenții și profesorii pensionari împrumută cărți și nu doar marii clasicii ai literaturii sunt luați acasă și răsfoiți. Pe rafturile bibliotecilor concurează poveștile și ideile în trend, cele despre care vorbește lumea.
Chiar dacă în aceste cataloage online găsim statistici despre istoria recentă a cărților cele mai citite, iar deocamdată nu avem o statistică națională unitară despre câți cititori au împrumutat o carte anume, se vede totuși o dinamică. Sunt zeci / sute de mii de utilizatori și căutări în fiecare județ (acolo unde informația e online), iar publicul e interesat să citească volume care au făcut vâlvă pe la târguri, în librării ori în știrile despre bestselleruri.
De fiecare dată când cumperi o carte sau altă bucurie prin Răsfoiala, devii ambasador al culturii într-o societate care și-a înstrăinat valorile esențiale.
Cu doar un click, ne ajuți să spunem lumii că noi credem în Carte. Credem în tihna refugiului în care ne adăpostește, în freamătul minții care ne îndeamnă să descoperim totul, în bucuria și râsul cu care ne alină, în puterea ei de a lucra în inimile și mințile noastre pentru Bine.
Câtă carte se cumpără și câtă carte se citește. Două lucruri diferite?
După aceste vizite virtuale în biblioteci, suntem obligați să reconsiderăm afirmația simplistă că, dacă avem cea mai mică industrie de carte din UE, românii nu citesc. Statisticile vehiculate în spațiul public echivalează uneori cumpărătorii de cărți cu cititorii, pe când cele două categorii nu sunt identice. Din ce știm noi, nimeni nu-i întreabă anual pe abonații bibliotecilor cât au citit. Deși după valoarea cărților cumpărate stăm rău (60 de milioane de euro anual, ne spune Asociația Editorilor din România, alias AER), iar numărul total de cititori este – cu adevărat – în scădere, există totuși peste 2 milioane de abonați activi care împrumută anual peste 16 milioane de volume (sursa: INS, 2021).
E posibil ca problema să fie puterea de cumpărare, nu voința oamenilor de a citi. Dovada că există interes pentru cărți actuale sunt tocmai topurile de mai jos, iar atunci poate că în strategia de a-i aduce pe cititori aproape de carte, proaspăt lansată de AER ca Pactul pentru lectură, ar trebui să se țină cont de milioanele de cititori care nu au posibilitatea sau au posibilități reduse de a fi cumpărători de carte. Avem nevoie mai multe inițiative editoriale “de buget”, cu serii și colecții la costuri reduse, după cum avem nevoie de politici publice care să subvenționeze direct achiziția de carte. În țara în care dăm vouchere pentru aproape orice, trebuie să dăm vouchere și pentru cărți, cel puțin copiilor și celor din mediile cele mai vulnerabile.
Sunt multe de scris despre ce am putea face ca să-i împrietenim mai bine pe români cu cărțile, iar despre strategii – în care credem că și bibliotecile publice au un rol critic – vom mai vorbi. Deocamdată, hai să ne întoarcem la subiect și să vedem care au fost anul trecut cele mai căutate cărți în bibliotecile publice din România.
Cele mai căutate cărți de ficțiune
Cititorii abonați la bibliotecă sunt sensibili la temele și titlurile intens promovate în ultimii ani, ceea ce demonstrează că publicul de bibliotecă se informează cu privire la cărțile nou apărute și răspunde la eforturile de marketing ale editorilor la fel ca publicul cumpărător. Thriller-ul lui Alex Michaelides e un succes internațional, recenta ecranizare a romanului Deliei Owens a ținut la cote maxime interesul pentru Acolo unde cântă racii, iar Anna Todd și Colleen Hoover se mențin în topuri peste tot, inclusiv la noi. Însă cea mai plăcută surpriză e că minunatul roman al Ioanei Pârvulescu, Inocenții, se regăsește în topul celor mai rezervate cărți la bibliotecile din mai multe zone ale țării (Arad, Bihor, Brăila, Constanța, Galați și Vrancea mai exact).
- Pacienta tăcută, de Alex Michaelides
- Inocenții, de Ioana Pârvulescu
- Acolo unde cântă racii, de Delia Owens
- Seria After, de Anna Todd
- Totul se termină cu noi, de Colleen Hoover
Cele mai căutate cărți pentru copii și adolescenți
Dacă oricine ar fi putut prevedea că Harry Potter va fi în topul intereselor pentru copii și adolescenți, o altă supriză (și încă o dovadă că la bibliotecă se caută și se găsesc volume ce reflectă interesele actuale ale cititorilor) e cartea lui Kimberly Brubaker Bradley.
Războiul care mi-a salvat viața este povestea emoționantă a unei fetițe cu dizabilități în vremurile tulburi ale războiului. Volumul e o minunată punte prin care putem explica celor mici realitatea absurdă a războiului (despre care au auzit probabil, chiar și la grădiniță) și le putem cultiva empatia și grija față de semeni.
- Războiul care mi-a salvat viața, de Kimberly Brubaker Bradley
- Minunea, de R.J. Palacio
- Hoțul de cărți, de Markus Zusak
- Seria Harry Potter, de J.K. Rowling
- Seria Jurnalul unui puști, de Jeff Kinney
Cele mai căutate cărți de non-ficțiune
După ce am compilat datele disponibile din 22 de biblioteci județene, a reieșit o listă de peste 100 de titluri din care am extras cu ușurință cele mai căutate cărți de ficțiune sau literatură pentru copii și adolescenți. La cărțile de non-ficțiune nu e atât de simplu, pentru că interesele sunt foarte fragmentate, în funcție de bibliotecă și probabil de titlurile disponibile și cele pe care le recomandă bibliotecarii.
La biblioteca județeană Bacău figurează în top cele mai căutate cărți de non-ficțiune un volum oarecum obscur despre viețile pictorilor, sculptorilor și arhitecților (Giorgio Vasari, Lives of the Painters, Sculptors and Architects). La Oradea se citește Când corpul spune nu, al lui Gabor Mate. În Hunedoara încă e apreciat Secretul Rhondei Byrne, în vreme ce în Ialomița apare în top volumul recent al părintelui Vasile Ioana, Cartea familiei.
Singurele trei titluri care ies mai mult în evidență ca interese comune ale cititorilor din mai multe zone, sunt celebrul jurnal al Annei Frank, cartea lui James Clear despre cum ne putem forma comportamente care să se transforme în bune obiceiuri și perspectiva interesantă a lui Mark Manson despre a prețui doar lucruri de care merită cu adevărat să ne pese în viață.
- Jurnalul Annei Frank, de Anne Frank
- Atomic Habits, de James Clear
- Arta subtilă a nepăsării, de Mark Manson
P.S. La unele dintre bibliotecile județene, catalogul online are o secțiune dedicată cărților nou apărute şi o alta cu titluri recomandate de bibliotecari. Dacă îți faci abonament la o bibliotecă, ai mari şanse să descoperi titluri proaspete, idei şi poveşti relevante despre lumea în care trăim. Poți primi recomandări bune de la bibliotecari cu vocație, care te vor îndruma spre viitorii autori preferați. Şi, poate, când îi vei reîntâlni pe aceşti autori în librărie, le vei cumpăra cărțile, pentru că ai încredere în talentul lor şi merită să le răsplăteşti munca.
Răsfoiala 