Teatrul Odeon a fost ieri gazda celei de-a de-a XVIII-a ediţii a Galei Premiilor Observator cultural, în cadrul căreia au fost premiate cărți de „Memorialistică“, „Eseu/Publicistică“, „Critică/Istorie/Teorie literară“, „Poezie“, „Debut“ și „Proză“.
Ca în fiecare an, autorii apropiați de redacția revistei nu au fost nominalizați, deși volumele publicate de ei ar fi meritat atenția juraților. Organizatorii i-au amintit pe Bogdan Creţu cu romanul Mai puțin decît dragostea (Editura Polirom) și Claudiu Sfirschi-Lăudat cu Lecturi olfactive ale pielii (Editura Junimea).
De fiecare dată când cumperi o carte sau altă bucurie prin Răsfoiala, devii ambasador al culturii într-o societate care și-a înstrăinat valorile esențiale.
Cu doar un click, ne ajuți să spunem lumii că noi credem în Carte. Credem în tihna refugiului în care ne adăpostește, în freamătul minții care ne îndeamnă să descoperim totul, în bucuria și râsul cu care ne alină, în puterea ei de a lucra în inimile și mințile noastre pentru Bine.
Câștigători Premiile Observator Cultural, ediția 2024
PROZĂ
„Acasă, departe“ de Adrian G. Romila (Editura Polirom).
Au mai fost nominalizate
Simona Antonescu, Chiajna din casa Mușatinilor, Editura Polirom
Cristian Fulaș, Specii, Editura Polirom
Simona Goșu, Stela, Editura Polirom
Angela Martin, Valentina, Editura Polirom
Andreea Răsuceanu, Linia Kármán, Editura Polirom
POEZIE
George State, Sarx, Editura Nemira
Celelalte cărți nominalizate
Nora Iuga, Fetița strigă-n pahar, Editura Nemira
Ligia Keșișian, Anul tigrului de apă, Casa de Editură Max Blecher
Dan Sociu, Cum reușești, viața mea, Editura Polirom
Radu Vancu, Kaddish, Casa de Editură Max Blecher
DEBUT
Sabina Yamamoto, Nu mai e nimeni acasă, Editura Vellant
Au mai fost nominalizate
Cristina Chira, Raluca nu s-a culcat niciodată cu Tudor, Editura Polirom
Daiana Gârdan, Între lumi. Romanul românesc în sistemul literar modern, Casa Cărții de Știință
Adriana Jderu, Spații mici, Editura Humanitas
Andreea Pop, Geografiile lui Alexandru Vlad, Casa Cărții de Știință
MEMORIALISTICĂ
Ana Blandiana, Mai-mult-ca-trecutul. Jurnal, 31 august 1988-12 decembrie 1989, Editura Humanitas
Au mai fost nominalizate
Marius Chivu, Trei săptămîni în Atlas, Editura Humanitas
Cristian Mungiu, Tania Ionașcu, bunica mea. O biografie basarabeană, Editura Humanitas
Dia Radu, Călătorie într-o fotografie, Editura Nemira
ESEU/PUBLICISTICĂ
Andrei Gorzo, Mihai Iovănel, Desene mișcătoare. Dialoguri despre critică și cinema, Editura Polirom
Celelalte cărți nominalizate
Iulian Bocai, Eseuri, Editura Tracus Arte
Gheorghe Erizanu, Și-am să devin erou. Texte egoiste, Editura Cartier
Raluca Nagy, Despre memoriile femeii și alți dragoni, Editura Nemira
Stelian Tănase, Zvonuri despre sfîrșitul lumii. București, 1944-1953, Editura Corint
CRITICĂ LITERARĂ/ISTORIE LITERARĂ/TEORIE LITERARĂ
Balázs Imre József, Rețele avangardiste, afilieri multiple, Editura Tracus Arte
Au mai fost nominalizate
Al. Cistelecan, Bilete de favoare, Editura Charmides
Alex Goldiș, Zoom in/zoom out. Lecturi de critică și literatură contemporană, Casa Cărții de Știință
Dan C. Mihăilescu, Arest livresc la domiciliu. Cronici literare, Editura Humanitas
Grete Tartler, Voci feminine de redescoperit, Editura Junimea
Juriul care a ales laureaţii ediţiei a fost alcătuit din Victor Cobuz, Bogdan Crețu, Cezar Gheorghe, Adrian Jicu, Adrian Lăcătuș, Iulia Popovici și Carmen Mușat (președintele juriului).
Premii speciale
Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia a fost decernat lui Matei Vișniec, poet și dramaturg român, stabilit de peste 3o de ani în Franța, cunoscut pentru scrierile sale în limba franceză. A studiat istoria și filozofia la Universitatea din București și a fost membru fondator al Cenaclului de Luni, coordonat de profesorul Nicolae Manolescu.
Matei Vișniec s-a remarcat initial ca poet, scriind poezie inca din copilarie, cu un debut informal în clasa a patra, cu versificarea unei fabule de La Fontaine. Prima poezie i-a fost publicata in anul 1972 in revista Luceafarul. Fascinat de suprarealisti, dadaisti si povestirile fantastice, dar si de teatrul absurdului si al grotescului, Visniec a fost atras de aproape orice gen literar, cu exceptia literaturii „oficiale” din perioada comunista.
Începand din 1977, a scris piese de teatru care au circulat masiv in mediul literar, dar care au fost interzise pe scenele profesioniste. In septembrie 1987, a parasit Romania si a cerut azil politic in Franta. In 1990 a inceput sa lucreze ca jurnalist pentru Radio France Internationale. A obtinut cetatenia franceza in 1993, dar si-a pastrat cetatenia romana. Este revendicat atat de literatura romana, cat si de cea franceza.
De la stabilirea sa in Franta, operele sale au traversat frontierele si numele sau a fost prezent pe afisele teatrelor din 40 de tari. Festivalul de Teatru de la Avignon l-a consacrat ca unul dintre cei mai jucati autori, dar el a surprins criticii si prin proza sa. Primul său roman, „Cafeneaua Pas-Parol”, scris in 1983, a fost publicat dupa caderea comunismului. Romane precum „Dezordinea preventiva” (Editura Polirom, 2011), Iubirile de tip pantof. Iubirile de tip umbrela (Editura Polirom, 2016), Ultimele zile ale Occidentului (Editura Polirom, 2018), Un secol de ceata (Editura Polirom, 2021) se bucura in egala masura de aprecierea criticilor si a publicului larg.
I-au fost acordate numeroase premii precum Premiul Academiei Romane si Premiul UNITER pentru intreaga activitate. In Franta i s-a decernat Premiul presei la Festivalul international de teatru de la Avignon, Premiul european al Societatii Autorilor si Compozitorilor Dramatici (SACD), precum si Premiul de literatura europeana Jean Monnet. Este apreciat Și ca autor de carti pentru copii; dintre acestea amintim: „Extraterestrul care isi dorea ca amintire o pijama” (Editura Arthur, 2021), „Omul de zapada care voia sa intalneasca soarele” (Editura Arthur, 2022)
La ediţiile anterioare, premiul opera Omnia le-a revenit scriitorilor Mircea Horia Simionescu (2007), Mircea Ivănescu (2008), Norman Manea (2009), Radu Cosaşu (2010), Emil Brumaru (2011), Şerban Foarţă (2012), Dumitru Ţepeneag (2013), George Banu (2014), Nora Iuga (2015), Angela Marinescu (2016), Ana Blandiana (2017), Gabriela Adameşteanu (2018), Constantin Abăluţă (2019), Ion Vianu (2020), Marta Petreu (2021), Mircea Martin (2022), Sorin Alexandrescu (2023).
Premiul Observator Universitas
„Piesă de rezistență“ de Teodora Coman (Editura NEMIRA)
Premiul Observator Lyceum – „Specii“ de Cristian Fulaș
Premiul „Léopold Sédar Senghor“ pentru traducere din limba franceză, oferit cu sprijinul Organizației Internaționale a Francofoniei, se acordă traducătoarelor Rodica Baconsky și Alina Pelea pentru volumul „Dă noaptea deoparte“ de Monique Proulx (Casa Cărţii de Ştiinţă).
Premiul pentru traducere din limba germană, oferit cu sprijinul Goethe-Institut Bucuresti, Maria Irod pentru ediția în limba română a cărții „Inventarul lucrurilor dispărute“ de Judith Schalansky.
Premiul „Italo Calvino“ pentru traducere din limba italiană, a fost acordat cu sprijinul Institutului Italian Oanei Sălișteanu, pentru Apa lacului nu e niciodată dulce de Giulia Caminito, Editura Humanitas Fiction.
Premiul pentru traducere din limba spaniolă, oferit cu sprijinul Institutului Cervantes, se acordă traducătoarei Liliana Pleșa Iacob pentru „Ceața asta fără noimă“ de Enrique Vila-Matas (Editura Vellant).
Dă-i înainte cu Răsfoiala
ȘTIRI Cele mai bune cărți românești desemnate la Gala Premiilor Observator Cultural
Imagine principală articol preluată de pe site-ul Observator Cultural, fotografie de Cătălina Flămânzeanu
Răsfoiala 