STUDIU Românii au prejudecăți față de evrei și romi. O treime i-ar vrea plecați din țară.

Un sondaj de opinie comandat de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, realizat în perioada 22 noiembrie – 2 decembrie 2021 arată opinii contradictorii şi prejudecăţi stabile despre evrei şi Holocaustul din România. Peste o treime dintre români ȋi percep pe romi ca pe o ameninţare sau o problemă pentru ţară.

Cercetarea realizată de Studio Twelve are un eșantion reprezentativ pentru populaţia adultă a Romȃniei de 1.064 de interviuri, aplicate prin metoda CATI, cu o eroare tolerată de 3%, la un nivel de probabilitate de 95%.

Prejudecăți față de evrei și romi contrazise de afirmații aparent tolerante

Cercetarea arată că cele mai puternice opinii negative sunt faţă de minoritatea romă. Astfel, 19% dintre respondenţi cred că romii „nu ar trebui să vină ȋn Romȃnia” sau „să viziteze Romȃnia”, iar 38% ȋi percep pe romi drept o ameninţare sau o problemă pentru ţară.

Ȋn privinţa evreilor, 37% dintre respondenţi consideră că „ar fi bine să se ducă să trăiască ȋn ţara lor”, iar 30% din eşantion spune că ȋn anumite profesii şi ocupații numărul evreilor trebuie limitat. De asemenea, 53% dintre intervievaţi sunt de acord că evreii „ȋşi urmăresc doar propriile interese”.

Ȋn acelaşi timp, 65% dintre respondenţi sunt de acord că evreii reprezintă o minoritate importantă pentru Romȃnia şi 78% apreciază că evreii au o relaţie bună cu restul populaţiei. De asemenea, 79% opinează că evreii au multe personalităţi importante ȋn domeniul ştiinţific, artistic, medical.

Percepția românilor asupra Holocaustului

Principalele surse de informare despre problema Holocaustului sunt Internetul şi televiziunea. Şcoala are un rol redus.

Procentul celor dezinteresaţi de problema Holocaustului este aproape dublu (40%) faţă de cel al celor interesaţi (24%). Peste un sfert – 27% – dintre respondenţi asociază Holocaustul cu exterminarea evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi 22% dintre respondenţi aleg opţiunea „Nu știu / Nu răspund” atunci când sunt rugaţi să spună la ce se gândesc când aud termenul Holocaust.

În acelaşi timp, 65% dintre respondenţi apreciază că Holocaustul s-a întâmplat în Germania, 52% în alte ţări şi doar 32% consideră că acesta s-a întâmplat şi în România.

Dintre cei care afirmă că Holocaustul a avut loc şi ȋn Romȃnia (32% din eşantion), 63% au identificat greşit „deportarea evreilor ȋn lagăre controlate de Germania nazistă” drept o acţiune a Holocaustului din Romȃnia şi 51% au indicat drept acţiune principală a Holocaustului din Romȃnia „confiscarea bunurilor mobile şi imobile”.

Dintre cei care cred că România a deportat masiv evrei în lagăre, jumătate spun că Germania nazistă este principalul responsabil pentru declanşarea Holocaustului ȋn Romȃnia şi doar 31% consideră că responsabilitatea principală a fost a Guvernului Antonescu. În rȃndurile celor care cunosc că Holocaustul a avut loc ȋn Romȃnia, 51% au indicat eronat drept cauză a deportării romilor ȋn Transnistria de către Guvernul Antonescu „influenţa Germaniei asupra guvernului Romȃniei”.

În vreme ce 90% dintre respondenţi sunt de acord că memoria victimelor Holocaustului trebuie păstrată vie, 35% dintre ei susțin că „evreii se folosesc de Holocaustul din Romȃnia pentru interese proprii”.

Percepţia cu privire la personalitatea lui Ion Antonescu rămȃne polarizată. Antonescu continuă să fie văzut drept un patriot (59%) şi un mare strateg (53%) şi ȋntr-o măsură similară respondenţii sunt de acord că Antonescu este responsabil de crime ȋmpotriva romilor (50%) şi de crime ȋmpotriva evreilor (46%). La fel ca la sondajele precedente, ȋntrebați despre Ion Antonescu o cincime refuză să comenteze (nu pot aprecia; nu ştiu/nu răspund).

70% dintre respondenţi sunt de acord că Mişcarea Legionară „a fost responsabilă pentru crime ȋmpotriva unor lideri politici”, iar 55% consideră că aceasta a fost o organizaţie fascistă.

Dintre cei care declară că partidele şi formaţiunile politice actuale au mesaje antisemite (43%) cei mai mulţi menţionează AUR (35%), urmat de PSD şi PNL, ambele fiind menţionate de 16% dintre sub-eșantionul de 43%.

Educația deschide mintea și inima

Deși ne miră și întristează rezultatele acestui studiu (credeam că atâtea filme și cărți bune despre Holocaust au mai educat niște oameni dezinformați….), suntem conștienți că multe dintre răspunsuri sunt fondate mai degrabă pe atitudini superficiale. Suntem siguri că o cunoaștere mai bună a istoriei Holocaustului ar putea schimba percepția unora dintre cei care au vederi încă întunecate.

“Nu e nicio rușine să te naști prost, rușine e să mori prost”, spunea Marin Sorescu.

Îi poftim deci, pe aceia care simt că mai au de învățat să aleagă câteva cărți despre Holocaust și apoi să revină să ne povestească dacă și cum i-au schimbat lecturile.

(În fotografie memorialul victimelor Holocaustului de lângă Parlamentul Maghiar, pe malul Dunării. Budapesta)