Ziua Holocaustului – 10 cărți care îți deschid mintea și inima

În 8 octombrie 2021 se împlinesc 80 de ani de la începerea deportării evreilor din Basarabia, Bucovina de Sud şi Bucovina de Nord în Transnistria. În octombrie 1941, peste 35.000 de evrei, majoritatea copii, bătrâni, femei, din Dorohoi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi alte localităţi din vecinătate au fost escortaţi în Transnistria.

În perioada 1941-1943, în lagărele şi ghetourile din Transnistria au murit între 115.000 – 118.000 de evrei locali, 105.000 – 120.000 de evrei din România şi 11.000 de romi.

România readuce astăzi în memoria colectivă acest fragment al propriei istorii ca expresie a compasiunii şi respectului și, înainte de orice, ca responsabilitate civică pentru combaterea mentalității și a comportamentelor antisemite, rasiale și discriminatorii.

Răsfoiala a pregătit o listă de recomandări de carte – ficțiune și non-ficțiune – care deschid noi perspective asupra magnitudinii și impactului Holocaustului, legate nu de istoria omenirii, pe acestea le cunoaștem probabil destul de bine, ci de viețile oamenilor.

Am inclus și ficțiunea în acest top, deoarece considerăm că literatura inspirată de evenimente istorice are cel puțin aceeași forță modelatoare ca o mărturisire, are puterea de a mișca în noi resorturile acceptării, toleranței și solidarității.

Kaputt, Curzio Malaparte

Kaputt, Curzio Malaparte

Însemnările lui Curzio Malaparte despre experințele trăite ca jurnalist de război sunt cele mai șocante mărturii despre Holocaust pe care le-am citit. Tocmai pentru că nu “intră” deloc în lagărele naziștilor, ci prezintă viața pe front, în satele, orașele și casele abandonate și jefuite, la mesele opulente organizate de naziști, în pădurile scheletice distruse de bombardamente, în tabăra rusească etc – practic cam tot ce nu se putea vedea din perspectiva victimelor.

Două cuvinte mi-au rămas pe vecie impregnate în memorie de parcă eu însămi le-am văzut și auzit.

AIUREA scris pe pereții unei case pustii din România, unde l-a adus călătoria pe Malaparte. Nu cred să existe un cuvânt care redă mai limpede nebunia și absurdul.

SCHMUTZIG (murdar, în germană), cu referire la copiii din lagăr, rostit de soția unui general nazist, în timpul unui dineu, în ilogica încercare de a justifica poziția, indiferența, rasismul.

Cartea poate fi găsită în anticariate sau online la mâna a doua – ediția cea mai recentă a fost epuizată.

Mai este oare acesta un om, Primo Levi

Recomand memoriile lui Primo Levi la pachet cu excepționala dramatizare a lui Antony Sher, care a reușit prin minimalism (filmul are un singur personaj, pe Primo, și niciun decor) să redea pe ecran, într-un realism copleșitor, reducerea vieții celui închis în lagăr la nimic decât numărul de ordine scris de pe braț.

“Mai este oare acesta un om”, autobiografia lui Primo Levi, spune povestea chimistului care din septembrie 1943 până în octombrie 1945 a făcut parte, timp de trei luni, dintr-un grup de partizani al unei mișcări de rezistență, apoi a stat două luni într-un lagăr de internare fascist, deținut aproape un an la Auschwitz și alte nouă luni în diverse lagăre rusești de refugiați. În 1946, la 27 de ani, în timp ce lucra cu normă întreagă pe un post de chimist, Levi a scris despre timpul petrecut în lagărul de concentrare.

Omul în căutarea sensului vieții, Victor Frankl

Omul în căutarea sensului vieții, Victor Frankl

Cartea psihiatrului Victor Frankl, bazată pe experiențele trăite la Auschwitz, stă la baza școlii de psihoterapie pe care acesta a fondat-o ulterior – logoterapia (terapia sensului). “Vreau să trăiesc pentru a-mi revedea soția” a fost sensul pe care Victor l-a dat vieții sale în clipele în care oamenii din jurul său, brutalizați și exasperați de foame, frig și frică, se lungeau pe podea și refuzau ideea că astfel de viață are sens și poate fi îndurată.

Este una dintre cărțile care m-au format și la care mă întorc adeseori pentru o nouă rezervă de încredere, curaj și speranță. Nu cred să greșesc dacă spun: este povestea despre Holocaust cea mai încărcată de viață și lumină.

Cuptoarele lui Hitler, Olga Lengyel

Cuptoarele lui Hitler, Olga Lengyel

“Five chimneys”, în titlul original, este autobiografia unei asistente medicale din Cluj. În primăvara anului 1944, Olga a fost deportată în lagărul de la Auschwitz, împreună cu soțul, copiii și părinții săi. A fost singura din familie care a supraviețuit, muncind ca infirmieră.

După război, a emigrat în SUA unde și-a scris memoriile și, ani mai târziu, a fondat Librăria Memorială și Colecția de Artă din cel de al doilea război mondial la New York State University, cu misiunea de a educa generațiile viitoare cu privire la Holocaust și importanța drepturilor civile.

Jurnalul Annei Frank

Jurnalul Annei Frank

Probabil una dintre cele mai emoționante și cunoscute scrieri despre Holocaust, memoriile Annei Frank redau literal fragmente din jurnalul intim al unei fetițe evreice.

Anne Frank a stat ascunsă timp de doi ani, împreună cu familia ei, în perioada ocupației naziste a Țărilor de Jos. Însemnările încep înainte de mutarea familiei Frank în ascunzătoare și se întind pe aproape tot parcursul perioadei în care au trăit în Anexa Secretă.

Anne Frank a murit de tifos în lagărul de concentrare Bergen-Belsen la începutul anului 1945. Jurnalul a fost salvat de secretara Miep Gies, care l-a dat tatălui Annei, Otto Frank, singurul supraviețuitor cunoscut al familiei.

Lista lui Schindler, Thomas Keneally

Lista lui Schindler, Thomas Keneally

Romanul distins cu prestigiosul Booker Prize este bazată pe viața industriașului german care, în timpul războiului, și-a făcut o misiune din salvarea evreilor de la moarte. Ecranizarea în regia lui Steven Spielberg le-a adus cineaștilor din echipa filmului șapte premii Oscar.

Cartea spune povestea lui Oskar Schindler, omul care, sub pretextul lipsei de resurse umane la fabrica sa, furnizor al armatei, a salvat un număr însemnat de evrei care să fie trimiși în lagărele de exterminare naziste. Schindler este considerat o adevărată legendă a evreilor din Cracovia aflată sub ocupație germană.

Totul este iluminat, Jonathan Safran Foer

Totul este iluminat, Jonathan Safran Foer

Alături de “Extrem de tare și incredibil de aproape”, cartea inspirată de atacul terorist 9/11, romanul “Totul este iluminat” l-a transformat pe Safran Foer într-unul dintre cei mai renumiți autori americani de astăzi. Ambele cărți au fost ecranizate cu bugete și distribuții impresionate.

În “Totul este iluminat” personajul fictiv Jonathan Safran Foer ajunge în Ucraina, călăuzit de o fotografie de familie. El se află în căutarea femeii care, cu cincizeci de ani în urmă, l-a salvat pe bunicul lui de naziști. Îi este ghid tânărul Alex, a cărui engleză stâlcită stârnește hohote de râs. Alături de bunicul acestuia și de cățeaua Sammy Davis Jr., Jonathan parcurge un traseu inițiatic la capătul căruia îl așteaptă un secret teribil.

“Totul este iluminat” a fost tradus în treizeci si două de țări, distins cu Guardian First Book Prize, National Jewish Book Award și New York Public Library Young Lions Prize.

Toată lumina pe care nu o putem vedea, Anthony Doer

Toată lumina pe care nu o putem vedea, Anthony Doer

Romanul multipremiat al scriitorului american Anthony Doerr urmărește viețile a două personaje, Marie-Laure – o tânără franțuzoaică oarbă – și Werner – un orfan de origine germană – , care ajung să se cunoască în timp ce încearcă să depășească suferința îndurată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Werner, orfan pasionat de tehnică și de transmisiunile radio, va ajunge cu armata germană în Franta si, in cele din urma, la Saint-Malo, acolo unde locuiește Marie. Deși întâlnirea dintre cei doi nu va dura mai mult de o zi, ea schimbă destinele personajelor, afectând inclusiv viețile generațiilor viitoare.

Hoțul de cărți, Markus Zuzak

Hoțul de cărți, Markus Zuzak

Bestsellerul lui Markus Zuzak a creat o adevărată frenezie între cititorii din întreaga lume prin introducerea unui protagonist improbabil. Moartea este vocea care narează aventurile hoaței de cărți și este o voce care nu seamănă cu aproape nicio reprezentare a ei de mai înainte.

Hoața de cărți, Liesel Meminger, este o adolescentă orfană analfabetă care trăiește în Germania nazistă, în timpul războiului. La scurtă vreme după ce fusese adoptată de un cuplu sărac, în casa acestora este ascuns Max, un refugiat evreu. Liesel își va împărtăși bucuriile și tristețile copilăriei cu el, dar mai ales va descoperi împreună cu el dragostea de scris și citit.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: