RECENZIE Cum să evităm un dezastru climatic, Bill Gates

Bill Gates ne expune în ultima sa carte, Cum să evităm un dezastru climatic. Soluțiile la îndemână și inovațiile necesare, o viziune pentru evitarea pericolelor produse de schimbările climatice. Ar trebui oare să-l ascultăm?

Da, se tot discută despre încălzirea climei, dar am avut zăpadă la munte și o iarnă cam friguroasă anul ăsta. În plus, uite ce se întâmplă când ne facem planuri ambițioase de a preveni schimbările climatice, cum a făcut UE când a pus taxe pe carbon care au dus în faliment termocentralele pe cărbune. Ne prinde Putin cu pantalonii în vine și se scumpește gazul cu 400%. Chiar e momentul acum să discutăm despre climă? Chiar trebuie să ne pese?

De ce să-l ascultăm

 “Un computer în fiecare casă” a fost viziunea pe care Gates a exprimat-o la sfârșitul anilor ’70, când era inimaginabil să credem că vom putea beneficia într-atât de realizarile tehnologiei. Azi, când “pică netul” trăim o adevărată dramă personală. Comunicăm, consumăm produse, servicii și distracție la noi acasă în bună măsură (și) datorită inovațiilor pe care compania Microsoft le-a adus în ultimele decenii.

Bill Gates a devenit o vreme cel mai bogat om al planetei, a fost intens criticat și hulit pentru prosperitatea lui. Nu s-a apucat de turism spațial, ci și-a direcționat miliardele câștigate din programare și softuri într-o nouă viziune: “Niciun copil african bolnav de malarie”. Investițiile în cercetare și inovație, fondurile masive și acțiunile concentrate de Fundația Gates  au făcut acest lucru posibil, pe lângă numeroase alte soluții în sprijinul oamenilor săraci.

Avem așadar un om care ne expune planurile sale și apoi influențează lucrurile să se întâmple. Cele două exemple de mai sus sunt dovada că merită să-l ascultăm pe Bill Gates când discută despre schimbările climatice.

De ce să ne pese

Am dat deja argumente că înțelegerea și pregătirea pentru viața cu o climă scăpată de sub control sunt lucruri care ar trebui să ne intereseze pe fiecare dintre noi, pentru că ne îndreptăm spre vremuri cu un Pământ nelocuibil. Dacă vom avea norocul să ne trăim viețile fără alte neplăceri din cauza încălzirii climatice decât cele pe care le vedem cu ochii noștri, devine tot mai evident că urmașii, copiii și nepoții noștri vor avea din start o existență mult mai complicată cu 2, 3 sau 4 grade în plus în atmosferă.

Amploarea catastrofelor naturale, economice și sociale pe care le punem în calea copiilor noștri cu ignoranța și nepăsarea generației noastre e de nedescris. Indiferent unde trăiești, ce educație sau ce nivel de prosperitate ai, să te intereseze ce poți să faci pentru a reduce poluarea, să acționezi ca să-ți reduci emisiile și să te pregătești cum se cuvine pentru viitorul apropiat este un gest de minimă grijă față de familia ta, de copiii tăi. De asta trebuie să ne pese.

Niște fapte simple

Cartea lui Bill Gates place pentru că explică lucruri complicate în cuvinte foarte simple. Reduce teme complexe la esența pe înțelesul tuturor și astfel putem discerne care sunt soluțiile. Dar să vedem, pe scurt, cum stăm.

Am ajuns să emitem 51 de miliarde de tone de dioxid de carbon echivalent în atmosferă. Cu 65% mai mult decât în 1990. Deja planul de a evita încălzirea cu mai mult de 1.5 grade până la jumătatea secolului e depășit, în 2021 eram deja la plus 1.2 grade Celsius. Pandemia ne-a arătat ce înseamnă o reducere pe “scară largă” a emisiilor. Cu părți mari ale lumii intrate în carantină, cu economia dată peste cap am redus în 2020 emisiile abia cu 5% față de 2019. E clar că o scădere constantă a emisiilor până la zero este aproape imposibil de obținut.

Degeaba scădem emisiile în Vestul dezvoltat dacă nu facem decât să le creștem în Estul în care economiile și standardele de viață cresc. E ușor să ne lăudăm că am scăzut poluarea într-o țară din Occident, când de fapt am mutat o mie de fabrici în China. E ușor să vorbim despre sustenabilitate când sutele de obiecte de îmbrăcăminte, zecile de electrocasnice și gadget-uri care ne burdușesc realmente casele se produc la mii de kilometri distanță, cu petrol și cărbune la bază.

Și nici măcar nu e o temă de discuție dacă țările unde emisiile sunt în creștere abruptă procedează bine sau rău. Oamenii din India, China, Brazilia și toate celelalte economii în dezvoltare au dreptul la electricitate, locuri de muncă mai bine plătite, hrană mai bună și mai variată, servicii și standarde de viață mai ridicate. Au dreptul să prospere, tot atât cât avem și noi. Și atunci, cum procedăm ca să prosperăm cu toții dar fără să mai încălzim planeta?

Soluțiile lui Gates

Problema complicată a emisiilor de carbon poate fi abordată mai coerent dacă o împărțim pe categorii. Gates propune ca în primul rând să clasificăm de unde provin emisiile și oferă niște procente orientative:

• Procesele de producție – adică toate lucrurile pe care le fabricăm (în special ciment, oțel și plastic): 31%
• Energia – adică toate modurile în care folosim electricitatea: 27%
• Agricultura și creșterea animalelor – adică tot ceea ce folosim ca să ne hrănim: 19%
• Transportul – adică modalitățile prin care ajungem dintr-un loc în altul, noi și mărfurile: 16%
• Căldura și climatizarea – adică modul în care ne asigurăm temperatura necesară traiului: 7%

Mai departe, autorul explică mai detaliat fiecare domeniu în parte și arată cât de dificil va fi procesul de “decarbonizare” dar insistă pe faptul că ajungerea la zero emisii este posibilă.

Principala soluție pe care o propune este electrificarea la scară largă a tuturor activităților generatoare de emisii de carbon și inovația tehnologică pentru a produce energie ieftină și curată. Gates dezbate diversele modalități de obținere a energiei electrice și oferă exemplul panourilor solare, al căror cost s-a redus de 20 de ori în ultimele două decenii, drept dovadă că cercetarea și inovarea pot aduce costuri reduse, chiar mai reduse decât tehnologiile bazate pe combustibili fosili.

Folosim cărbune și petrol pentru că sunt resurse foarte ieftine și am petrecut mai mult de un secol perfecționând rețele de transport globale pentru ele. Cu electricitatea nu e atât de simplu. Panourile solare sunt eficiente acolo unde e soare. Centralele eoliene sunt bune acolo unde e vânt. Energia hidro e disponibilă acolo unde sunt râuri și putem construi baraje. Iar dincolo de a construi rețele uriașe și teribil de scumpe care să transporte energia de la locul de producție la cel de consum, se mai pune și problema disponibilității acestei energii: soarele luminează doar ziua, vântul bate doar din când în când, lacurile de acumulare scad în perioadele de secetă.

Aici intervine teoria lui Gates pentru folosirea energiei nucleare. Dacă energia nucleară nu ar avea riscuri (de accidente, radiații, contaminare, deșeuri foarte greu de eliminat), ea ar fi cea mai eficientă resursă prin care să electrificăm întreaga economie. Sigur, noi cei care am trăit în lumea de după Cernobîl, nici nu vrem să auzim de centrale nucleare, dar Bill Gates explică inovațiile care ar face această soluție posibilă, sigură și competitivă.

Dincolo de electricitatea însăși, autorul trece în revistă o mulțime de alte modalități de scădere și reducere la zero a emisiilor. Dezbate îngrășămintele din agricultură. Alternativele alimentare. Carnea produsă “în laborator”. Soluțiile de a climatiza sustenabil spațiile în care trăim. Politicile guvernamentale necesare și rolul fiecărui cetățean. Și pune toate acestea într-un plan care acum pare futuristic. Dar stau și mă întreb: când Bill Gates a definit sloganul Microsoft, “un computer în fiecare casă”, nu erau oare computerele niște elefanți care ocupau o cameră întreagă și tuturor ni s-a părut o promisiune deșartă că vom avea propriul PC?

Valoarea volumului Cum să evităm un dezatru climatic stă în claritatea explicațiilor, în argumentele solide și în viziunea lui Bill Gates, care are în spate zeci de companii de cercetare și inovație pe care le finanțează, sute de oameni de știință și lideri care se coalizează pentru a face imposibilul posibil: o lume în care  să trăim în pace și în siguranță, fără să mai distrugem planeta și pe noi înșine.

Pledoaria lui Bill Gates merită citită și pentru mesajul de speranță, argumentat cu multiple exemple de minuni tehnologice pe care oamenii au fost capabili să le inventeze și apoi să le impună la scară largă. În toată această transformare, fiecare dintre noi poate juca un rol, iar autorul ne oferă un ghid ca acest rol să fie unul semnificativ și pozitiv. Pentru noi, pentru copiii noștri, pentru viitor.

Alte cărți despre cum salvăm planeta, despre care am scris pe Răsfoiala

Alan Weisman, Lumea fără noi

Davis Foster Wallace, Pământul nelocuibil

eAnthony Doerr, Cloud Cuckoo Land (engleză, beletristică)