ȘTIRI Cărturești anunță o campanie de fact-checking. Dar nu chiar. Aproape. Un fel de parcă dacă.

Lanțul de librării a lansat ieri așa-zisa campanie de “fact – checking”, intitulată The Book Fact Checker. În comunicatul transmis presei se menționează “o inițiativă civică menită să încurajeze gândirea critică și să reamintească publicului importanța surselor de informare credibile”.

Cărturești propune lectura ca un instrument esențial pentru a naviga mai bine în avalanșa de informații din jurul nostru. Cărțile nu oferă doar răspunsuri, ci și context, analiză și perspective validate editorial, ajutându-ne să înțelegem mai bine lumea în care trăim.

De ce “așa-zisă”, dar nu chiar campanie.

După ce ne înspăimântă puțin cu cifrele de mai jos

Conform Eurobarometrului recent, dezinformarea online este o amenințare majoră la adresa societății, fiind identificată ca cea mai gravă problemă de 38% dintre cetățenii UE. În România, un sondaj INSCOP arată că cei mai mulți români (peste 70%) se consideră expuși știrilor false și peste 48% cred că în lume se întâmplă lucruri importante despre care unele categorii sociale nu sunt niciodată informate.

librăria susține că lansează citez: o campanie de fact-checking. Pentru cei care nu cunosc termenul, el desemnează verificarea informațiilor de interes public din surse oficiale – preferabil direct la sursa de bază (un exemplu aici).

Curioasă și entuziasmată (România, lumea, chiar gem de nevoia unei campanii ample, veritabile, solide de combatere a dezinformării) – am intrat imediat pe linkul așa-zisei campanii, ca să văd – în loc de anunțatul fact – checking sau măcar grupaje de cărți (așa cum sugera comunicatul) cu temele majore pe care se face dezinformarea (politică, economie, sănătate etc), un șir de cărți de non-ficțiune, fără cap ori coadă.

Prima care mi-a atras atenția a fost Atomic habits, de James Clear. Dubios cum a ajuns aici o carte care vrea să te ghideze în formarea unor mici obiceiuri zilnice. Ce legătură are asta cu combaterea dezinformării? Sau Cele cinci limbaje ale iubirii, de Gary Chapman?

E greu de crezut că cititorul care derulează într-o listă de titluri trântite la grămadă va face, în ultimă instanță, fact-checking. Având în vedere că lista abundă de titluri (unele controversate) din categoria spiritualitate / pop-science / meditații post-moderne (Arta subtilă a nepăsării, Mark Manson). Cum se face fact checking pe nepăsare, nu vă supărați?

Not fast checking. Fast selling.

Astfel de inițiative aparent civice și nobile, în realitate comerciale, comunicate pompos către public sunt unul dintre vectorii principali de polarizare, radicalizare și – nu în ultimul rând – imbecilizare. Confruntați zilnic cu mesaje neclare, lipsite de substanță sau chiar înșelătoare, venite din partea surselor pe care le consideră (-au) credibile și responsabile (librarul, aici), oamenii s-au îndepărtat (și vor continua să se îndepărteze) de sursele de cunoaștere tradiționale și s-au refugiat în spații unde inflația de impostori, nebuni, oportuniști e enormă (Youtube, Tik Tok ș.a.).

În căutarea adevărului și a sentimentului de siguranță, ei dau adeseori peste personaje cu mult mai puțin competente ori responsabile. Și, inevitabil, forțați de circumstanțe să aleagă între incert, superficial și fals, vor face alegeri proaste. De lectură, de sănătate psihică și fizică, spirituale, relaționale… politice!

Așadar, în cazul de față, o inițiativă care țintește să-i aducă pe oameni înapoi la Carte, la sursa primară, solidă, generatoare de încredere, nu face decât să-i arunce iar în confuzie. Pentru că, în lumea unui cititor, termenii non-ficțiune și fact-checking nu pot avea vreodată același semnificat. Înainte de orice, pentru că primul se referă la o categorie de cărți care cuprinde aproape orice cu excepția beletristicii (inclusiv ghiduri turistice și culinare!), iar al doilea la un demers jurnalistic.

Profesorul universitar Tom Nichols, autorul cărții Sfârșitul competenței, își termină cercetarea care analizează cauzele declinului relației dintre marele public și experți cu ridicolul îndemn – soluție:

Reveniți imediat la încrederea în experți!

Pur și simplu. Distinsul profesor cere, pe bună dreptate, ca lucrurile să se întoarcă la origini, la normal. Ar vrea ca omenirea să-și șteargă cu buretele din memorie sutele de evenimentele negative corelate cu neîncrederea în experți. (Doar câteva exemple care au devastat relația cetățenilor cu Autoritatea și cu experții – Cernobîl, Utoya, Colectiv, pandemia.) Ar vrea ca nimeni să nu mai bage pe Google remedii pentru tuse, să nu mai apeleze la un unchi ca să-și repare frigiderul, să nu asculte podcasturi despre bunăstare psihică găzduite de blogeri de fashion. Rezonabil. Dar imposibil. Accesul la informație și la tehnologie a scos competența din spațiul (strict delimitat și adeseori bine controlat) al expertului și a mutat-o online, acolo unde aproape nimeni n-o mai poate controla, verifica, elimina. Acolo unde, 24/7, este accesibilă la liber de oricine (spre deosebire de experți care lucrează, pe bani, pe program), mai ales de oameni care nu au decât minime cunoștințe de citire, spre zero abilități de înțelegere și sunt au fost convinși de surse dubioase că lumea întreagă conspiră contra lor.

Așadar. Soluția expertă a expertului – să redevenim cu toții naivi – e naivă. După ce râdem bine și amar de ea, hai să ne mai uităm o dată la “campania de fact-checking” a librăriei. Ca să ne lămurim – încă o dată – că soluția sfârșitului competenței nu a fost și nu poate fi spălarea pe creier a marelui public.

Spălarea pe creier a marelui public este însăși cauza sfârșitului competenței!

Soluția este ca experții care-și folosesc expertiza și experiența ca să-și ascundă intențiile și obiectivele, ca să-și vândă produsele și serviciile, experții care colaborează ca să distrugă răbdarea, discernământul și bunăvoința publicului să înceteze. Imediat.


Înainte de publicarea acestui articol am cerut un punct de vedere de la reprezentanții librăriei, întrebând dacă această campanie mai conține altceva decât cele relevate în comunicat – bannere și o listă aleatorie de cărți.

Nu am primit răspuns.

Dă-i înainte cu Răsfoiala

PROPAGANDA Cum te păcălesc știrile false și cum te poți păzi de ele

TOP Cele mai bine vândute cărţi de nonficţiune România 2024

PREMIILE CĂRTURINO Începe ediția a doua a concursului care răsplătește literatura contemporană pentru copii

farmec.ro


Lasă un comentariu