100 de cărți din spațiul Europei de Est și Asiei Centrale (via The Calvert Journal)

Care sunt cele 100 de cărți reprezentative pentru spațiul cultural al Europei de Est și Asiei Centrale? Provocarea a fost lansată de publicația Calvert Journal, care monitorizează și reflectă viața culturală a regiunii din 2013. Au răspuns cu nominalizări academicieni, scriitori, jurnaliști și editori ai publicației The Calvert Journal.

O astfel de listă nu poate fi decât subiectivă, însă, dincolo de inevitabil, este remarcabil efortul de a pune laolaltă cărți din diverse domenii, unele scrise de autori despre care probabil nu ați auzit. Și nu pentru că numele lor nu merită cunoscute, ci pentru că orice cititor are zona lui “oarbă”, definită de propriile preferințe, dar și de mediu, timp și prejudecăți.

Cum era de așteptat, rușii domină “clasamentul” cu operele care au trecut testul timpului și încă se mai găsesc în librării. “Greii” literaturii ruse se mențin în preferințele iubitorilor de carte cu:

  • “Demonii” (Feodor Dostoievski)
  • “Maestrul și Margareta” (Mihail Bulgakov)
  • “Învierea” (Lev Tolstoi)
  • “Poezii alese” (Aleksandr Pușkin)
  • “O zi din viața lui Ivan Denisovici”(Aleksandr Soljenițin)
  • “Invitație la eșafod” (Vladimir Nabokov)

O nominalizare surpriză este cea a împărătesei Ecaterina cea Mare, a cărei operă dramatică este recomandată cititorilor. Din păcate pentru curioși (ca mine), piesele de teatru nu sunt disponibile în română.

Scriitorii români sau de origine română ale căror cărți au fost incluse în lista celor 100 sunt fie foarte cunoscuți, fie dimpotrivă, mai degrabă marginali și exotici. Este prima oară când o astfel de selecție mă mulțumește. Mi se pare cuprinzătoare. Permite unui cititor interesat de România să-și facă o imagine cvasi-completă, pertinentă despre cum a fost și este viața noastră.

• ”Jurnal”, Mihail Sebastian

• „Viața începe vineri”, Ioana Pârvulescu

• ”Nostalgia”, Mircea Cărtărescu

• ”Ispita de a exista”, Emil Cioran

• “Țara pierdută”, Luminița Mihai Cioabă

• “Copiii de hârtie”, Mariana Marin

• “Zăpezile de altădată”, Gregor von Rezzori

• “Memory rose into threshhold speech: The Collected Earlier Poetry”, Paul Celan

Iubitorii de poezie au auzit cu siguranță de Mariana Marin și de Paul Celan, pentru toți ceilalți asta e o bună ocazie să-l puneți pe Google la treabă. Am păstrat titlul volumului în limba engleză, la Paul Celan, fiindcă nu cred ca selecția respectivă să fi apărut la noi.

Luminița Cioabă este, așa cum bănuiți, dacă nu știți deja, fiica Regelui Cioabă și mai mult decât autoarea unei colecții de basme și legende rroma (“Țara pierdută”). Este poetă și prima care a tradus Biblia în rromani și a realizat primul volum de interviuri cu supraviețuitorii Holocaustului Rroma.

Titlul “Zăpezile de altădată” îmi este tare familiar, deși nu am citit cartea. Poate pentru că memoriile lui Gregor von Rezzori, născut în Bucovina în 1914, au devenit și piesă de teatru, ani mai târziu. Autorul a păstrat nostalgia copilăriei petrecute la Cernăuți și a oamenilor dragi care au făcut-o inubliabilă în volumul care acum este numit una dintre cărțile reprezentative despre România.

Despre Mihail Sebastian, pe care sunt sigură că majoritatea îl cunoașteți după “Orașul cu salcâmi”, The Calvert Journal spune că merită citit pentru că jurnalul său surprinde deopotrivă contextul istoric interbelic, cât și propriile “războaie intime” ale autorului îndrăgostit.

Top 100 cărți recomandate de Calvert Journal include și câteva dintre titlurile contemporane care și-au adjudecat, în ultimii ani, admirația iubitorilor de literatură:

  • “Insuportabila ușurătate a ființei” (Milan Kundera)
  • “Zuleiha deschide ochii” (Guzel Iahina)
  • “Războiul nu are chip de femeie” (Svetlana Aleksievici)
  • “Rătăcitorii” și “Poartă-ți plugul peste oasele morților” (Olga Tokarczuk)
  • “Palatul Viselor” (Ismail Kadare)
  • “Ministerul Durerii” (Dubravka Ugrešić)
  • “Medeea și copiii ei” (Ludmila Ulițkaia)

Lista completă a nominalizărilor, însoțită de scurte prezentări ale volumelor, este disponibilă aici.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: