Scrisoare deschisă nepreluată de presa românească. Greta Thunberg și Vanessa Nakate acuză media că menajează marii poluatori și ignoră dezastrele din Africa

Zilele acestea, la Glasgow, Organizația Națiunilor Unite participă la COP26 (a 26-a Conferință a Părților), cel mai important summit dedicat schimbărilor climatice, după Acordul de la Paris, din 2015, care a determinat asumarea internațională a măsurilor de limitare a încălzirii globale.

Adoptat de Ziua Pământului, în 22 aprilie 2015, de 194 de țări și organizații, Tratatul de la Paris are ca obiectiv pe termen lung menținerea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C și, de preferință, limitarea creșterii temperaturii la 1,5°C, recunoscând că aceasta ar reduce substanțial impactul schimbărilor climatice. Fiecare țară semnatară are obligația să determine, să planifice și să monitorizeze propria contribuție la acest obiectiv.

În acest context, suedeza Greta Thunberg și ugandeza Vanessa Nakate, activiste recunoscute care militează pentru măsuri imediate de prevenire a dezastrelor climatice, au transmis presei o scrisoare deschisă. Cele două voci unite, cea a Nordului global – cel care a creat poluarea – și cea Sudului Global – cel care suportă cele mai grave repercusiuni ale poluării, cer jurnaliștilor abordarea subiectului criză climatică împreună cu alte trei noțiuni esențiale – timp, gândire holistică și dreptate.

Scrisoarea celor două aduce acuzații voalate presei internaționale pentru maniera senzaționalistă în care prezintă subiectul încălzirii globale:

• nu menționează faptul că este crucial să acționăm urgent pentru diminuarea efectelor crizei
• nu oferă date complete despre sursele de poluare, menajând statele bogate și marii poluatori
• ignoră aproape în totalitate dezastrele climatice de pe continentul african, în mod paradoxal responsabil în cea mai mică măsură de situația pe care o suportă acum.

Scrisoarea deschisă către presă, trimisă de Greta Thunberg și Vanessa Nakate

Dragi editori media din întreaga lume,

Topirea ghețarilor, incendiile de vegetație, secetele, valurile mortale de căldură, inundațiile, uraganele, pierderea biodiversității, toate acestea sunt simptome ale unei planete care se dezintegrează. Se întâmplă în jurul nostru tot timpul.
Acestea sunt genul de lucruri despre care relatați. Uneori. Însă criza climatică este mult mai mult decât asta. Dacă doriți să relatați cu adevărat despre criza climatică, trebuie să relatați și despre chestiunile fundamentale – timp, gândire holistică și dreptate.
Deci, ce înseamnă asta? Să luăm aceste probleme una câte una.

În primul rând, noțiunea timpului. Dacă poveștile voastre nu includ noțiunea de ceas care ticăie, atunci criza climatică este doar un subiect politic printre alte subiecte, ceva din care putem găsi o ieșire cumpărând, construind sau investind. Ignorați chestiunea timpului și putem merge mai departe ca până acum și putem „rezolva problemele” mai târziu. În 2030, 2050 sau 2060. Cele mai bună estimări disponibile arată că, cu rata noastră actuală de emisii, bugetul nostru de carbon rămas pentru a ne menține sub 1,5°C se va epuiza înainte de sfârșitul acestui deceniu.

În al doilea rând, gândirea holistică. Când luăm în considerare bugetul de carbon rămas, trebuie să numărăm toate cifrele și să includem toate emisiile noastre. În prezent, permiteți națiunilor cu venituri mari și marilor poluatori să se ascundă în spatele statisticilor incomplete, a lacunelor și a retoricii pe care s-au luptat atât de mult să le creeze în ultimii 30 de ani.

În al treilea rând, și cel mai important dintre toate, dreptatea. Criza climatică nu este doar despre vreme extremă. Este vorba despre oameni. Oameni adevărați. Și tocmai oamenii care au făcut cel mai puțin pentru a crea criza climatică suferă cel mai mult. Și, în timp ce Sudul Global se află în prima linie a crizei climatice, el nu apare aproape niciodată pe primele pagini ale ziarelor lumii. Pe măsură ce mass-media occidentală se concentrează asupra incendiilor din California sau Australia sau asupra inundațiilor din Europa, catastrofele legate de climă devastează comunitățile din sudul planetei, dar primesc foarte puțină acoperire.

Pentru a include elementul dreptății, nu puteți ignora responsabilitatea morală a Nordului Global de a se mișca mult mai repede în ce privește reducerea emisiilor. Până la sfârșitul acestui an, lumea va fi consumat în mod colectiv 89% din bugetul de carbon, ceea ce ne oferă o șansă de 66% să rămânem sub 1,5°C.
Din acest motiv, emisiile istorice nu numai că sunt importante, ci constituie, de fapt, centrul dezbaterii privind dreptatea climatică. Și totuși, emisiile istorice sunt încă aproape complet ignorate de mass-media și de oamenii de la putere.

Scrisoarea a fost publicată de revista Time, într-un articol care cuprinde și mesaje video ale celor două tinere militante.

Poziții fără precedent ale liderilor mondiali la COP26, nesusținute de planuri concrete

Greta Thunberg și Vanessa Nakate nu sunt singurele voci cu notorietate care reclamă starea de urgență a planetei. Sunt însă printre cele dispuse să depună eforturi reale, constante, pentru a remedia această stare.

Este literalmente ultima șansă! (Prințul Charles)

Ne săpăm singuri groapa. Să nu ne sinucidem cu carbon. Am tratat destul natura ca pe o toaletă. (Antonio Gutterez, secretar general ONU)

Cred că nu ar trebui să îmi cer scuze, dar îmi cer scuze pentru faptul că SUA s-au retras din acordul de la Paris. (Joe Biden).

Totuși, puține țări au venit la summit cu proiecte concrete și cu decizii ferme, scrie România Liberă. Joe Biden participă la COP26 fără o legislație concretă pe care SUA s-ar angaja să o aplice.

În ce privește planurile României, Comunicatul cu privire la participarea președintelui Klaus Iohannis la COP26 spune că:

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, se angajează să contribuie la eforturile Uniunii de a reduce cu cel puțin 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 (comparativ cu nivelul din 1990) și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

Conform aceleiași surse, demersurile pe care țara noastră le va adopta pentru reducerea încălzirii globale se referă la

• soluții bazate pe natură în procesul de captare a carbonului,
• tehnologii verzi care să reducă emisiile din sectorul energetic și industrial,
• schimbarea comportamentului cetățenilor prin conștientizarea și educarea cu privire la problematica schimbărilor climatice.

---

Pasionat de subiect?

Află despre Pământul nelocuibil.

Citește scrisoarea lui Kurt Vonnegut pentru pământenii anului 2088.