Probabil că printre lecturile de inimă roșie ale celor mai mulți cititori sunt cărțile în care știu că se vor întâlni cu oameni ca ei, cele în care tema principală sunt chiar cărțile și pasiunea pentru lectură. Am pus pe o scurtă listă câteva cărți de non-ficțiune apărute anul trecut care ne-au atras atenția și două romane care au ca protagoniști scriitori și cititori deopotrivă…
1. Cetatea cucului din nori, Anthony Doerr
Cel mai recent roman de Anthony Doerr pune dragostea de carte și literatură în poveștile de viață ale unor oameni care o împărtășesc, dincolo de timp și spațiu, între Constantinopol și Calea Lactee, între antichitate și viitorul indescifrabil. Un roman fabulos despre rolul Poveștii și al Cărții în viețile noastre, despre destinul ei capricios și dependent de voința cititorilor și despre puterea vindecătoare a iubirii. Pe lângă poveștile fascinantae ale protagoniștilor, cartea este un avertisment pentru generațiile care vin despre capcanele radicalismului și extremismului, despre faptele necumpătate pe care oamenii le fac uneori cu cele mai bune intenții. (Citește recenzia)
De fiecare dată când cumperi o carte sau altă bucurie prin Răsfoiala, devii ambasador al culturii într-o societate care și-a înstrăinat valorile esențiale.
Cu doar un click, ne ajuți să spunem lumii că noi credem în Carte. Credem în tihna refugiului în care ne adăpostește, în freamătul minții care ne îndeamnă să descoperim totul, în bucuria și râsul cu care ne alină, în puterea ei de a lucra în inimile și mințile noastre pentru Bine.
2. Librarul din Florența, Ross King
Cartea lui Ross King, Librarul din Florența, este un imn adus cărților și producției de carte care îl care ca protagonist pe florentinul Vespasiano da Bisticci, unul dintre adevărații titani ai Renașterii. Născut în 1422, el a ajuns să fie supranumit „regele librarilor din întreaga lume“. Într-o vreme în care cărțile erau obiecte de artizanat, Vespasiano a reușit să producă și să vândă sute de volume în librăria sa care s-a transformat, de asemenea, într-un loc de întâlnire pentru dezbateri și discuții. Cărțile realizate în atelierul său erau opere de artă în sine, copiate de scribi talentați și ilustrate miniaturiști iscusiți. Printre clienții săi au fost papi și aristorcrați din toată Europa care doreau să-și crească reputația prin fondarea de biblioteci. (Citește un fragment)
3. Infinitul într-o trestie, Irene Vallejo
În loc de descriere, din eseistica Irenei Vallejo, un scurt citat care vorbește despre iubirea noastră împărtășită, dincolo de timp.
Pe o lespede datată între anii 430 și 420 î.Hr., apare sculptat un tânăr din profil, absorbit de cuvintele scrise pe un sul pe care îl desface pe genunchi, cu capul ușor înclinat, picioarele încrucișate în dreptul gleznelor, exact în poziția în care eu scriu chiar în acest moment. Sub ridicătura care sugerează scaunul se vede o umflătură de piatră uzată, de forma unui câine refugiat acolo. Imaginea reflectă liniștea orelor petrecute printre cărți. Acel atenian iubea atât de mult lectura încât a luat-o cu el în mormânt.
4. Familia Martin, David Foenkinos
Madeleine Tricot, în tinerețe croitoreasă la casa Chanel, trăiește în același cartier de peste 40 de ani când, într-o zi, este abordată de un scriitor aflat în criză de inspirație. Acesta vrea să facă din ea protagonista următoarei sale cărți. Madeleine îi destăinuie trecutul și chiar îi permite să-i schimbe destinul, ajutând-o să se reîntâlnească cu marea iubire, demult pierdută. Planurile celor doi – narator și personaj – sunt date peste cap de Valérie – fiica lui Madeleine, care-și dorește și ea o șansă în literatură, dacă nu cere prea mult pentru întreaga familie.
5. Istoria lecturii, Alberto Manguel
Călătoria prin istoria lecturii, semnată de eseistul Alberto Manguel începe de la cele mai vechi texte dăltuite în lut sau piatră în Mesopotamia și Egiptul antic, traversează „cluburile de lectură” ale Franței, apărute din povestirile femeilor care-și petrec serile împreună la șezători, apoi marea invenție a secolul al XV lea, tiparul, scoate la lumină obiceiul pierdut al cititului cu glas tare, apariția colecțiilor moderne de cărți și, inevitabil, revoluția cărților compuse din biți, stocate nu pe rafturile unei biblioteci, ci de memoria e-readerului.
Răsfoiala 