Diferențele dintre lectura clasică și lectura digitală

“Îmi place mirosul hârtiei.”

“Cititul pe hârtie este adevăratul citit”.

“Mă ustură ochii, când citesc pe computer”.

Timp de doi ani, Naomi Baron a colectat date despre obiceiurile de lectură a 429 de studenți din Statele Unite ale Americii, Japonia, Slovenia, India și Germania. Și-a propus să afle cum experimentează și evaluează studenții cele două medii.

Pe lângă opțiunea estetică (“cărțile sunt mai frumoase”), studenții au spus că preferă lectura clasică pentru că:

• e mai ușor să-și dea seama “unde” au ajuns cu lectura
• e mai puțin obositor decât statul cu ochii în computer, tabletă etc
• ajută atenția / e mai improbabil să fie distrași (cum se întâmplă cu cititul online)

Despre avantajele cititului digital, participanții la cercetare au spus că:

• poți citi cu lumina stinsă
• poți găsi cu ușurință informații suplimentare
• e prietenos cu natura (salvezi copacii)
• permite multitasking-ul

Ce se întâmplă după ce citești?

Aceasta este întrebarea – cheie pe care o pun majoritatea specialiștilor.

În ce privește memoria, răspunsurile celor care au participat la studii similare arată că nu există diferențe importante. În mod obișnuit, cercetătorul cere respondenților să citească un text (digital sau tipărit), apoi să răspundă câtorva întrebări despre conținut. 

Unul dintre studiile recente a mers puțin mai departe și a cerut nu date disparate, ci un rezumat al textului citit. În acest caz, cei care citiseră pe tipar s-au descurcat mai bine decât “grupa digitală”.

Citirea digitală și gândirea critică

Cea mai importantă întrebare este însă cum influențează învățarea realizată pe un mediu digital capacitatea de a gândi critic. Pentru că, știm și din recentele rezultate ale elevilor români la testele PISA că “tocitul”, simpla memorare, nu este învățare. 

Memorarea e doar primul pas. Pentru gândire critică, este nevoie de: 

• abilitatea de a înțelege idei complexe
• capacitatea de a analiza date
• evaluarea perspectivelor alternative
• capacitatea de a elabora argumente justificate

Deși cercetarea făcută de Naomi Baron nu a analizat corelația între folosirea celor două medii de lectură și impactul asupra gândirii critice, anumite rezultate obținute dau câteva indicii.

Majoritatea covârșitoare a studenților care au participat la studiu (92%) spun că se concentrează mai bine atunci când citesc pe tipar și că îl preferă atunci când parcurg materiale academice ample (86%). 

Electronic e mai ieftin și ușor

Două aspecte favorizează cititul digital în dauna clasicelor cărți și manuale, deci în dauna unui proces de învățare mai atent și mai serios. Online-ul / digitalul sunt mult mai ușor accesibile și mai ieftine – lucruri importante mai ales pentru elevi și studenți, ale căror resurse sunt limitate.

În viața reală, exemplu concret

În timp ce scriam acest text pe telefon, am răspuns la 3 apeluri și de câteva ori m-am uitat la notificări primite de la diverse aplicații. În loc să-l termin în 30 de minute, l-am terminat în două ore și doar după ce am oprit notificările aplicațiilor. 

Răspunsul la “dilema tehnologiei” este mereu la îndemână, respectiv chiar la tine în mână. Depinde de fiecare dintre noi dacă și cum controlăm mediul în care lucrăm și/ sau citim, astfel încât să nu fim, în anumite momente, controlați (distrași) de mediu.

Când vrei să faci treabă bună și să îți valorifici bine timpul, e musai să instalezi la propriu și la figurat limite.

Puteți citi aici întregul articol despre cercetarea făcută de Naomi Baron.