Cele mai de succes cărţi scrise în secolul nostru au vândut împreună peste 1.3 miliarde de exemplare. Statistic vorbind, există probabilitatea ca în fiecare casă de pe planetă să se găsească cel puţin un exemplar din aceste titluri. Dacă suntem expuşi atât de mult la imagini şi la conţinut media vizual, cum de au aceste cărţi atâta căutare într-o lume în care se citeşte parcă mai puţin ca niciodată? Care este secretul unei cărţi ce cucereşte cititori la scară globală? Ce fel de poveşti atrag publicul în secolul 21?
Pentru că îmi plac topurile, am compilat lista celor mai vândute cărţi începând din preajma anului 2000 încoace. Cifrele sunt aproximativ actuale, la nivelul anilor 2018-2020, în funcţie de titlu şi de ce informaţii sunt disponibile despre vânzări. Am încercat să înţeleg care a fost “reţeta succesului” şi am făcut şi o listă cu “ingrediente” pentru o carte care va fi cu siguranţă apreciată de publicul zilelor noastre.
Dar hai să vedem care este topul celor mai vândute cărţi din secolul 21:
1. Seria Harry Potter (1997-2016) de J.K. Rowling
500 milioane de exemplare vândute
2. Seria Robert Langdon (2000-2017) de Dan Brown
~150 mil.
3. Seria Cincizeci de umbre (2011-2012) de E.L. James
~125 mil.
4. Seria Amurg (2005-2008) de Stephenie Meyer
~120 mil.
5. Seria Jocurile foamei (2008-2010) de Suzanne Collins
~ 65 mil.
6. Seria Cântec de gheaţă şi foc (1996-?) de George R.R. Martin
~ 60 mil.
7. Seria Divergent (2011-2013) de Veronica Roth
~35 mil.
8. Vânătorii de zmeie (2003) de Khaled Hosseini
~32 mil.
9. Viața condusă de scopuri (2002) de Rick Warren
~32 mil.
10. The Girl With The Dragon Tattoo (2005) de Stieg Larsson
~30 mil.
De fiecare dată când cumperi o carte sau altă bucurie prin Răsfoiala, devii ambasador al culturii într-o societate care și-a înstrăinat valorile esențiale.
Cu doar un click, ne ajuți să spunem lumii că noi credem în Carte. Credem în tihna refugiului în care ne adăpostește, în freamătul minții care ne îndeamnă să descoperim totul, în bucuria și râsul cu care ne alină, în puterea ei de a lucra în inimile și mințile noastre pentru Bine.
11. Baraca (2007) de William P. Young (~22 mil.)
12. Totemul lupului (2004) de Jiang Rong (~20 mil.)
12. Secretul (2006) de Rhonda Byrne (~20 mil.)
14. Sub aceeaşi stea (2012) de John Green (~19 mil.)
15. Umbra vântului (2001) de Carlos Ruiz Zafon (~15 mil.)
16. Fata din tren (2015) de Paula Hawkins (~15 mil.)
17. Interpret de maladii (2000) de Jhumpa Lahiri (~15 mil.)
18. Minunatele oase (2002) de Alice Sebold (~10 mil.)
19. Hoţul de cărţi (2005) de Markus Zusak (~10 mil.)
20. Viaţa lui Pi (2001) de Yann Martel (~ 10 mil.)
21. Mănâncă, roagă-te, iubeşte (2006) de Elizabeth Gilbert (~9 mil.)
Ingredientele unei cărţi de succes mondial
De ce anumite cărţi devin bestseller la nivel mondial? Ce au în comun cele mai vândute cărţi din secolul 21? Ce “prinde” cel mai bine la public?
Ei bine, în primul rând statistica ne arată că cele mai mari şanse de succes le are o carte scrisă în engleză. Cu foarte puţine excepţii, volumele care se vând în zeci de milioane de exemplare sunt de regulă scrise şi publicate în limbi de mare circulaţie: în primul rând engleza, apoi spaniola ori chineza. Circa două miliarde de oameni de pe planetă au ca limbă maternă engleza ori o vorbesc fluent. Cu peste un miliard de vorbitori, respectiv aproape şase sute de milioane, chineza şi spaniola asigură şi ele din start un public potenţial uriaş.
Deschiderea către o nouă piaţă de cititori – bunăoară preadolescenţii şi adolescenţii (Harry Potter, Jocurile foamei ori seria Divergent se încadrează perfect aici) este un alt ingredient al succesului. Harry Potter, liderul detaşat al titlurilor din acest secol a avut un atât de mare succes, deoarece s-a adresat unei categorii specifice de pre-adolescenţi, copiii de 8-13 ani care încep să primească bani de buzunar de la părinţi şi încep să decidă singuri cum să îi cheltuiască. Evident, seria scrisă de JK Rowling atrage şi alte categorii de public, însă marele ei merit a fost că a atins această nişă de cititori foarte tineri, iar părinţii s-au bucurat de fiecare volum al seriei ca de un nou instrument la îndemână pentru a-i face pe copii să citească.
De regulă o carte de mare succes ajunge să fie ecranizată mai devreme sau mai târziu. Realizarea unui film pare să fie o încununare a valorii unei opere scrise, dar să nu omitem şi că lansarea unui blockbuster cu actori celebri într-o ecranizare după o carte cunoscută are ca efect creşterea exponenţială a succesului cărţii. Majoritatea titlurilor din topul nostru au crescut în vânzări tocmai pentru că au fost ecranizate.
Apoi, genul fantasy vinde extraordinar de bine în secolul nostru pentru că oamenii duc existenţe pline de interacţiuni şi încărcătură informaţională, în general în metropole aglomerate şi stresante din care abia aştepţi să evadezi. Iar asta poţi face şi în înghesuiala de la metrou, dacă ai la tine Urzeala tronurilor, Jocurile foamei sau orice poveste fantastică în stare să te scoată din cotidian.
Un thriller bun e de asemenea o reţetă de succes. Fata cu dragon tatuat sau Fata din tren sunt doar două dintre poveştile care conduc o piaţă unde există mereu cerere pentru suspans şi cărţi care te ţin cu sufletul la gură.
Războiul sau naraţiunile cu indivizi puşi în faţa unor schimbări sociale extreme (Hoţul de cărţi, Vânătorii de zmeie) sunt teme aproape nemuritoare. La aproape opt decenii de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, continuă să ne fascineze poveştile care se petrec pe fundalul uneia dintre cele mai dramatice perioade ale umanităţii. Aproape în fiecare an, printre bestseller-uri apare şi câte o poveste cu şi despre război sau holocaust.
Teoriile conspiraţiei au publicul lor bine definit (din păcate şi în realitate, nu doar pe tărâmul ficţiunii), întrucât existenţa unor forţe oculte, puteri din umbră care încearcă să ne manipuleze reprezintă resorturi ale umanităţii aflate în căutarea sensului (chiar şi acolo unde el nu există). De aceea intrigi precum cele imaginate de Dan Brown ori Stieg Larsson vor avea mereu căutare la public.
Atunci când nu foloseşti teoria conspiraţiei ca să vinzi cărţi, poţi să creezi propria ta teorie asupra lumii, cum a făcut Rhonda Byrne în Secretul, unde a exploatat aşa-numita lege a atracţiei ca element guvernant al lumii în care trăim. Dublat de foarte mult marketing, filmul documentar şi cartea care i-a urmat au strâns zeci de milioane de adepţi.
Teme fundamentale, precum religia sau spiritualitatea, pot aduce faimă chiar şi unei cărţi de non ficţiune, precum The Purpose Driven Life a pastorului american Rick Warren. Pe tărâmul ficţiunii, Baraca lui William P. Young e un bun exemplu în acest sens.
Atentatul la pudoare , chiar şi atunci când nu e neapărat însoţit de cel mai impresionant talent scriitoricesc, vinde bine încă de la marchizul de Sade încoace. Este cazul seriei Cincizeci de umbre care, printre clişee, dulcegării şi picanterii, a reuşit să zgândăre resorturile intime a cel puţin 125 de milioane de cititori din lumea largă.
Romanele cu caracter formator, (Viaţa lui Pi, Mănâncă, roagă-te, iubeşte), în care eroul învaţă şi se dezvoltă, depăşind vicisitudini şi toţi sorţii potrivnici pe care autorul sau autoarea i-i pune înainte, pentru ca în final să răzbată, să cunoască dragostea, să crească, să re-u-şea-scă într-un fel sau altul, îşi fac mereu loc în topul preferinţelor cititorilor de pretutindeni.
Nu în ultimul rând, timpul pare să fie – nu o temă predilectă – ci un ingredient care contribuie la succesul unei cărţi. Majoritatea cărţilor din primele zece titluri din top sunt scrise spre începutul anilor 2000-2010, aşadar e nevoie de timp – după talent – ca să poţi să intri în casele a milioane de iubitori de lectură. Cine ştie cum va arăta topul cărţilor din secolul 21 peste unul sau două decenii, ori în anii 2090 (presupunând că atunci a citi o carte va însemna acelaşi lucru pe care îl ştim azi)?
Răsfoiala 
2 gânduri despre „TOP 21 Cele mai bine vândute cărţi ale secolului 21”