Scriitorul norvegian Jon Fosse a devenit astăzi, 5 octombrie 2023, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură 2023. Comisia Nobel a ales să-i acorde cea mai celebră – și cea mai valoroasă financiar – distincție a lumii literare:

„pentru piesele sale de teatru și proza inovatoare care dau glas indicibilului”.

Prozatorul era în mașina personală, conducea, pe un drum de țară din Norvegia, la momentul în care a fost anunțat. Inițial nu l-a crezut pe secretarul comisiei Nobel, spunând că va aștepta anunțul de la ora 14:00.

„Văd acest premiu ca pe un premiu acordat literaturii care își propune în primul rând să fie literatură, fără alte considerații”,

a transmis ulterior, într-un comunicat.

Comparat cu Ibsen și Beckett, Jon Fosse a fost menționat ani la rând pe lista nominalizărilor la Premiul Nobel pentru Literatură, opera lui fiind tradusă astăzi în peste 50 de limbi.

Cartea sa recent publicată în limba română Numele celălalt. Septologie I-II reprezintă o explorare percutantă a condiției umane și face parte dintr-un septet de trei volume, în care textul nu conține nici măcar o singură oprire completă pe tot parcursul. O asemenea stăpânire a ritmului prozei i-a determinat pe critici să apropie romanul lui Fosse de textele religioase.

Cartea urmărește în paralel viețile a doi bărbați ce trăiesc pe coasta de vest a Norvegiei: pictorul văduv Asle, naratorul poveștii, și al doilea Asle, pictor și el. Cei doi sunt identici, versiuni ale aceluiași om, două variante ale aceleiași vieți. Scris într-un stil hipnotic, Numele celălalt pune sub semnul întrebării noțiunile de subiectivitate și de Sine. Printr-o proză „lentă”, cu ajutorul amintirilor, Fosse explorează convergențele și divergențele dintre cele două vieți, totul conducând la întâlnirea decisivă a celor doi.

La Editura Pandora M urmează să fie traduse volumele Eu este altul. Septologie III-V și Un nume nou. Septologie VI-VII.

Jon Fosse se află pe lista autorilor Anansi încă de la înființarea colecției, din 2020. Este unul dintre marii autori contemporani și pentru mine a fost mereu o sursă de uimire faptul că în România nu-i sunt traduse romanele. Cred că și anul acesta Premiul Nobel pentru literatură este bine meritat. Sunt bucuros că miza noastră pe literatura de calitate este răsplătită”,

Bogdan – Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției.

În România au fost montate până acum piesele: Frumos (Ploiești, 2008), Cineva are să vină (Spectacol-lectura, Teatrul Act, 2003), Fata de pe canapea (spectacol-lectură, Teatrul Act, 2003) si Vis.Toamna (spectacol, Teatrul Clasic „Ion Slavici”, Arad, 2007), toate în regia lui Radu Afrim.

În prezent, se joacă la ARCUB, în regia lui Chris Simion, spectacolul Cineva are să vină, cu Ofelia Popii în rolul principal.

Despre Jon Fosse, câștigător Nobel pentru Literatură 2023

Jon Fosse s-a născut în 1959 la Haugesund, pe coasta de vest a Norvegiei. Imensa sa operă scrisă în limba norvegiană și care acoperă o varietate de genuri cuprinde o mulțime de piese de teatru, romane, colecții de poezie, eseuri, cărți pentru copii și traduceri.

Deși este unul dintre cei mai jucați dramaturgi din lume, a devenit din ce în ce mai recunoscut și pentru proza sa. Romanul său de debut „Raudt, svart” (1983), pe cât de rebel, pe atât de crud din punct de vedere emoțional, aborda tema sinuciderii și, în multe privințe, a dat tonul pentru lucrările sale ulterioare.

Jon Fosse și-a început cariera prolifică în 1983, odată cu romanul Roșu, negru. A început să scrie teatru în 1993, iar piesele sale au cunoscut un succes nemaiîntâlnit, fiind jucate de peste o mie de ori pe scenele din toată lumea.

Destinul a fost generos cu scriitorul născut la o fermă izolată, pe coasta de vest a Norvegiei, lângă fiordul Hardanger. Ceva din „matricea stilistică” a locului s-a impregnat în scrisul său, care a primit în timp recunoașterea meritată. De-a lungul anilor, a câștigat aproape toate premiile literare din Norvegia. În 2010 i s-a decernat distincția Henrik Ibsen, considerată cea mai importantă din lume – pentru dramaturgie, în 2013, a primit Ordre National du Mérite în Franța, iar în 2014, European Prize for Literature. 

Jon Fosse este atât de respectat în Norgevia, încât din 2011 are drept de reședință în Palatul Regal din Oslo, privilegiu acordat de guvernul norvegian artiștilor emeriți.

Curiozități despre Premiul Nobel

În 1888, fratele lui Alfred Nobel, Ludvig, a murit în Franța în urma unui atac de cord. Cel puțin un ziar francez a crezut că Alfred murise și a publicat un necrolog în care îl eticheta „negustor al morții”, care se îmbogățise descoperind noi metode de „mutilare și ucidere”. Eroarea a fost corectată, dar nu înainte ca Alfred să aibă surpriza de a-și citi propriul necrolog.

Potrivit biografului Kenne Fant, Nobel ar fi devenit atât de obsedat de reputația sa postumă, încât și-a rescris testamentul, lăsând cea mai mare parte a averii sale unei cauze nobile. Instituirea unor premii care vor fi recompensat pe cei mai influenți și valoroși oameni de știință și de cultură ai lumii.

În ultimii ani de viață, Alfred Nobel, inventator la mătăsii artificiale și al dinamitei, dar și un mare pasionat al literaturii, a scris ficțiune. Și-a publicat piesa de teatru Nemesis pe propria cheltuială, la Paris. Cele o sută de exemplare au fost distruse după moartea sa de familie, care a considerat că nu îi onorează memoria.

Despre Premiul Nobel pentru Literatură

Premiul Nobel pentru Literatură este acordat anual scriitorului sau scriitoarei care a creat, de-a lungul carierei, “cea mai remarcabilă operă într-o tendință idealistică”. Medalia Nobel ajunge la câștigător împreună cu un premiu în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 950.000 de euro).

Alegerile impredictibile și controversate ale comisiei Nobel au stârnit polemici și chiar proteste. Cei mai recenți câștigători Nobel pentru Literatură sunt prozatoarea franceză Annie Ernaux, autorul originar din Zanzibar Abdulrazak Gurnah, poeta Louise Glück, prozatorul austriac Peter Handke și scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk.

Operele lor s-au tradus în limba română și au avut mare succes la publicul românesc. Cel mai recent am scris pe Răsfoiala despre volumele Anii și Pasiune simplă. Confesiunea adolescentei de Annie Ernaux. Scriitoarea a primit Nobelul pentru

„pentru curajul și acuitatea clinică cu care descoperă rădăcinile, înstrăinările și constrângerile colective ale memoriei personale”.

Editura PandoraM a publicat în colecția Anansi.World Fiction atât cărțile lui Ernaux, cât și volumele de poeme Rețete de iarnă din colectiv și Noapte credincioasă și virtuoasă ale laureatei Louise Glück, apreciată pentru

„inconfundabilul timbru poetic ce transformă, prin frumusețea lui austeră, existența individuală într-una universală.”

Dintre membrii Academiei Suedeze, șase scriitori au primit Nobelul literar. Cea mai cunoscută este Selma Lagerlof. Creatoarea lui Nils Holgersson a fost prima femeie câștigătoare a premiului Nobel pentru Literatură.

Din cei 119 laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură, doar 17 au fost femei. Doris Lessing avea 88 de ani când a primit Nobelul pentru Literatură, în 2007. Făcea piața, atunci când a fost anunțată că a devenit laureată, și a exclamat: Oh, Cristoase!

Jean Paul Sartre a refuzat premiul, la fel cum a refuzat pe tot parcursul vieții orice distincție onorifică. Rabindranath Tagore a fost primul laureat al premiului Nobel pentru literatură non-europeană, fiind distins cu Nobel „datorită versurilor sale profund sensibile, proaspete și frumoase, prin care, cu o măiestrie desăvârșită, a făcut ca gândirea sa poetică, exprimată în propriile sale cuvinte în limba engleză, să devină parte a literaturii occidentale”.

Dintre Premiile Nobel ale anului 2023, s-au acordat până acum cele pentru Medicină, Fizică și Chimie:

• Premiul Nobel pentru Medicină 2022 a fost acordat luni, 2 octombrie. Comisia Nobel de la Karolinska Institutet a oferit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2023 lui Katalin Karikó și Drew Weissman pentru descoperirile lor privind modificările bazelor nucleozidice care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARNm eficiente împotriva COVID-19.
• Premiul Nobel pentru Fizică 2023 a fost decernat marți, 3 octombrie, pentru experimente cu lumină care surprind cele mai scurte instantanee. Laureații din acest an din domeniul fizicii, Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L’Huillier, au realizat experimente care demonstrează o metodă de producere a unor impulsuri de lumină suficient de scurte pentru a capta imagini ale proceselor din interiorul atomilor și moleculelor.
• Premiul Nobel pentru Chimie 2023 a fost decernat miercuri, 4 octombrie, lui Moungi G. Bawendi, Louis E. Brus și Alexei I. Ekimov „pentru descoperirea și sinteza punctelor cuantice, nanoparticule atât de mici încât dimensiunea lor le determină proprietățile”.

În zilele următoare vor mai fi acordate premiul Nobel pentru Pace și Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice, în memoria lui Alfred Nobel.

Academia Regală de Științe din Suedia a fost fondată în 1739 cu obiectivul de a promova științele și de a le consolida influența în societate.

Documentarea articolului a fost realizată consultând Nobel Prize.org și History Channel.