Cartea-testament a regretatului autor chilian Roberto Bolaño e cea în care fantomele literare ale lui Juan Rulfo, părintele povestitorilor latino-americani moderni, fac loc tragediilor reale de la graniţa Mexicului. În oraşul fictiv Santa Teresa, poliţia şi autorităţile eşuează tragic în a lămuri dispariţiile, violurile şi morțile violente cărora le cad victime sute de femei. Santa Teresa e o poartă spre infern, iar personajele romanului, atrase în urmărirea unui scriitor enigmatic, se întâlnesc pe acest tărâm al realităţii dizolvate în literatură. Ediţia curentă a apărut la editura Trei, traducere de Eugenia Alexe Munteanu.

E aproape magic cum ceva atât de fragil, precum cuvintele pe care le spunem și care întrerup pentru o clipă tăcerea sau zgomotele de fond, se pot salva prin scris și prin pagini întrupate în cărți. E miraculos cum putem călători în trecut, citind despre cei de dinaintea noastră, și în viitor, povestindu-le despre noi urmașilor. Acestei aventuri magice, de mii de ani, îi închină Irene Vallejo cartea sa. Traducerea în limba română îi aparţine Silviei-Alexandra Ştefan.

Când războaiele se soluţionează prin tratate şi acorduri semnate între părţi, cum rămâne cu vieţile pierdute ale victimelor, cu dramele familiilor din ambele tabere? Cine şi ce vindecă trauma minţilor şi sufletelor celor rămaşi? Considerat drept unul dintre cele mai pătrunzătoare romane despre urmările conflictului din Ţara Bascilor, romanul Patria readuce în dezbatere necesitatea de a spune adevărul pentru a reconcilia trecutul şi prezentul. Volumul a apărut la editura Litera, în traducerea lui Marin Mălaicu-Hondrari.

Onest vorbind, nouă nu ne-a plăcut miniromanul Samantei Schweblin (nici pe departe cât ne-a plăcut Mutzunaki, cartea mai nouă a scriitoarei), dar specialiştii în literatura hispanică recentă au ales să includă Vis febril între cele mai valoroase cărți spaniole ale ultimilor 25 de ani. Ritmul alert şi o spirală psihologică a tensiunii personajelor măcinate de fricile lor reale şi închipuite – sunt principalele ingrediente ale poveştii. Traducerea în limba română îi aparţine Laviniei Similaru.

De două lucruri ai nevoie ca să-ți placă Sezonul Uraganelor: să fii genul de cititor care apreciază scriiturile luxuriante, complexe, cu frazări prelungi (către interminabile) și / sau să ai o minte deschisă, pentru că Fernanda are o gură slobodă pe care iese absolut tot ce le trece personajelor ei prin minte, fără filtru. Pare suficient ca povestea să atragă aprecierile criticilor şi să fie ecranizată şi pe Netflix. Acelaşi Marin Mălaicu-Hondrari a tradus ediţia de la Trei.

Carte a doliului pentru pierderea părinţilor, dar şi poveste melancolică a vremurilor care au trecut irecuperabil, În toate a fost frumuseţe uimeşte prin frumuseţea poetică a scrierii şi prin autenticitatea crudă a mărturisirii autorului. Pierderea este o experienţă a tuturor, universală şi inevitabilă. Dar Manuel Vilas oferă amintirile şi iubirea nemuritoare drept tămăduire pentru absurdul existenţial. Volumul a primit premiul Femina Étranger în 2019 şi apărut la noi în 2021, în traducerea lui Marin Mălaicu-Hondrari.

O cronică magistrală a disperării şi a izbăvirii, Sărbătoarea ţapului reflectă sfârşitul dictaturii lui Rafael Trujillo “Ţapul”, tiranul Republicii Dominicane. Mario Vargas Llosa împleteşte poveştile şi amintirile personajelor pentru a crea o frescă socială şi o ficţiune istorică ce se înscrie în categoria “romanelor dictatorului” specifică literaturii latino-americane. Ediţia românească a cărţii, editată de Humanitas în 2014, este momentan epuizată.

De la dispariţia neaşteptată, în 2022, a lui Javier Marias –  cel mai important scriitor spaniol contemporan, cărţile sale au devenit şi mai apreciate în România, unde s-au publicat în cascadă cele mai multe dintre ultimele lui romane. Nu e, din păcate, şi cazul trilogiei Chipul tău mâine (Febră şi lance -2005; Dans şi vis -2011; Venin şi umbră şi adio -2016) pe care Polirom nu a mai reeditat-o recent. Savanţi, spioni, iubiri, evenimente istorice şi mistere se împletesc în volumele acestui proiect literar ambiţios pe care cititorii destoinici îl pot recupera -încă- din anticariate.

Romanul spune povestea salvării miraculoase de la moarte a lui Rafael Sanchez Mazas, liderul Falangei Spaniole, în timpul războiului civil din Peninsula Iberică. Decenii mai târziu, un jurnalist devine obsedat de identitatea soldatului care i-a cruţat viaţa lui Mazas şi începe să facă cercetări. Romanul a iscat dezbateri imense în Spania despre memoria unei istorii ce se dorea uitate, a avut vânzări record şi a primit două premii literare locale. Ediţia Humanitas din 2003 nu a mai fost reeditată. O cititoare ne-a atras atenţia că se găseşte la anticariat.