Scriitori de pe tot mapamondul au reacționat față de agresiunea tiranului Putin și a invadatorilor ruși în Ucraina. Au existat voci care au avertizat cu luciditate că invazia e iminentă, cu săptămâni înainte de fatidicul 24 februarie, iar după izbucnirea conflictului luările de poziție s-au înmulțit, culminând cu o scrisoare deschisă semnată de peste 1.000 de membri ai prestigiosului PEN International.
Condamnarea agresiunii ruse, compasiunea pentru suferințele poporului ucrainean și apelurile pentru pace continuă să curgă. Lumea literară depășește orice granițe și configurații geopolitice în unitatea mesajului său de solidaritate.
Un interviu premonitoriu
Herta Müller & Svetlana Aleksievici

Pe 9 februarie, laureatele Nobel pentru literatură Herta Müller și Svetlana Aleksievici au oferit împreună un interviu-eveniment ziarului german Der Spiegel. “Politicienii germani ne fac de rușine în fața întregii lumi” titra publicația, din dialogul cu cele două scriitoare.
Ezitările diplomației germane și europene în fața agresivității crescute a rușilor au fost taxate dur de către cele două autoare care au oferit o radiografie lucidă a situației. Era un moment în care se discuta încă despre criza ucraineană din perspectivă diplomatică, însă Herta Müller nu a ezitat să spună lucrurilor pe nume:
“Toată lumea vorbește de o criză. Care criză? Războiul e deja demult la el acasă în Ucraina. Încă din ultimii opt ani!”
Herta Müller, interviu Der Spiegel
“Putin s-a cultivat drept criminal și nu știe altceva decât minciună, manipulare și șantaj”
Herta Müller, interviu Der Spiegel
Svetlana Aleksievici a oferit o perspectivă sumbră asupra capacității celor două tabere de a se asculta reciproc și asupra diferențelor structurale între Est și Vest, dar autoarea bielorusă nu a ezitat să concluzioneze:
“Ucraina trebuie să iasă victorioasă din acest conflict, este vital pentru democrația din Ucraina și din Belarus”
Svetlana Aleksievici, interviu Der Spiegel
După cum vital este și pentru democrația din întreaga Europă – așa cum din păcate constatăm acum, când războiul a erupt cu atâta ferocitate.
Cei care știu prea bine
Scriitorii din Europa de Est au fost printre primii care au reacționat public la veștile tulburătoare ale invaziei ruse.
Ludmila Ulițkaia

Scriitoarea rusă Ludmila Ulițkaia, autoarea – printe altele – a romanului A fost doar ciumă, cartea care pune față în față ciuma ca boală și ciuma ca ideologie, a oferit un interviu curajos pentru Spotmedia. Din cuvintele sale se desprind șocul, dezamăgirea, deznădejdea că nimeni din Rusia nu pare capabil să schimbe macazul istoriei.
“Nu văd astăzi în țară o forță care să-l poată opri pe Putin. A avut loc o epurare totală. Nu există niciun fel de masă critică. Nu văd o alternativă.” (…)
“Țara noastră are o istorie puternică – știm că au existat perioade în care disidenții au fost împușcați, închiși, expulzați. Omul e un mic fir de iarbă sub șenilele unei uriașe mașini de luptă.
Este periculos să o condamni: ea pretinde, dacă nu iubire, atunci respect, dacă nu respect, atunci tăcere. Astăzi îmi depășesc frica răspunzând sincer la întrebările dumneavoastră. Nu exclud că va trebui să plătesc scump pentru aceste răspunsuri.”
Ludmila Ulițkaia, interviu pentru Spotmedia
Guzel Iahina
O altă cunoscătoare a realității nefardate de la fața locului, celebra autoare Guzel Iahina (să menționăm doar Zuleiha deschide ochii sau Copiii de pe Volga dintre titlurile care au făcut-o cunoscută la noi și în întreaga lume), a scris încă din primele ore ale invaziei:
“Eu sunt împotriva războiului.
Fără cuvinte sau emoții, vreau doar să spun: sunt împotriva războiului.
Iubesc Rusia și vreau ca și copilului meu să-i placă să trăiască în Rusia. Prin urmare: sunt împotriva războiului.”
Gheorghi Gospodinov
Scriitorul bulgar de a cărui Fizica tristeții ne-am bucurat de curând, semnează pentru ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung un editorial intitulat “E război. Ce-i voi spune fetiței mele în această seară?” Gospodinov scrie:
“Cu experiența mea umilă de scriitor, vreau să reiterez: niciun război despre trecut nu a fost câștigat vreodată. Războiul de orice fel nu poate fi câștigat. Războiul e mereu un colaps al timpului omenesc, un colaps al umanității ca întreg.” (…)
“Putin vrea să arunce Europa înapoi în 1997, și chiar mai în spate, înainte de disoluția Uniunii Sovietice. Dar de fapt el vrea să se întoarcă în 1939.”
Gheorghi Gospodinov, pentru Neu Zürcher Zeitung
Solidaritate și ajutor din toată lumea
Khaled Hosseini
Cunoscut pentru romanele sale care militează pentru pace și pentru activismul său civic, scriitorul Khaled Hosseini exprimă sprijinul său și îndeamnă la donații în folosul Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați. Pe zi ce trece situația umanitară din Ucraina se agravează și prognozele arată un aflux estimat la șapte milioane de refugiați care părăsesc zona de conflict.
Margaret Atwood
Mereu am susținut că valoarea distopiilor imaginate de celebra autoare canadiană Margaret Atwood este perspectiva unor versiuni alternative ale istoriei. Versiuni pe care literatura ne învață să le identificăm și să le evităm în viața reală. Iar atunci când realitatea bate cărțile, ce-i mai rămâne de făcut scriitorului, decât să iasă în stradă și să protesteze? În ultimele zile, Margaret Atwood a fost deosebit de vocală pe rețelele sociale în a condamna agresiunea rusă în Ucraina.
Stephen King
Stephen King a devenit tot mai transparent în ultimii ani în privința opțiunilor sale politice, strecurate în literatură. Și-a folosit romanele de suspans cu mare priză la public pentru a critica trumpismul și toate tarele societății americane, dar iată-l exprimându-și public și solidaritatea față de Ucraina.
Yuval Harari
Unul dintre cei mai bine vânduți scriitori de non-ficțiune din ultimii ani, autorul unor teorii ce au născut dezbateri aprinse, istoricul Yuval Harari se alătură comunității globale și anunță o donație consistentă pentru UNICEF.
PEN International
Nu în ultimul rând, organizația PEN International, care promovează cooperarea și solidaritatea scriitorilor, a publicat duminică 27 februarie o scrisoare deschisă către scriitorii, jurnaliștii, artiștii și cetățenii din Ucraina. Cei peste 1.000 de semnatari, printre care se numără laureați Nobel și autori apreciați pretutindeni, condamnă invazia și cer oprirea imediată a violenței și vărsării de sânge.
Printre semnatarii din România ai scrisorii se numără o serie de scriitori români, precum Mircea Cărtărescu, Denisa Comănescu, Liviu Antonesei, Ruxandra Cesereanu, Ioana Cistelecan, Magda Cârneci, Svetlana Cârstean, Carmen Mușat, Simona Popescu, Simona Sora, Dan Stanciu, ș.a.
Iată textul integral al scrisorii:
“Prietenilor și colegilor noștri din Ucraina,
Noi, scriitorii din întreaga lume, suntem îngroziți de violențele dezlănțuite de forțele rusești împotriva Ucrainei și solicităm de urgență încetarea vărsării de sânge.
Suntem uniți în condamnarea unui război lipsit de sens, purtat de refuzul președintelui Putin de a accepta drepturile poporului ucrainean de a-și dezbate viitoarea apartenență și istoria fără amestecul Moscovei.
Rămânem uniți în sprijinul scriitorilor, jurnaliștilor, artiștilor și al întregului popor ucrainean, care trăiește cele mai întunecate ore ale sale. Suntem alături de voi și vă simțim durerea.
Toți indivizii au dreptul la pace, la liberă exprimare și la liberă întrunire. Războiul lui Putin este un atac la adresa democrației și a libertății nu doar în Ucraina, ci în întreaga lume.
Suntem uniți în apelul pentru pace și pentru încetarea propagandei care alimentează violența.
Nu poate exista o Europă liberă și sigură fără o Ucraină liberă și independentă.
Pacea trebuie să învingă.”
Scrisoare deschisă PEN International, 27 febrbuarie 2022