RECENZIE Colonelului n-are cine să-i scrie, Gabriel Garcia Marquez

Ficțiune, Dramă, Război

Personajul principal din “Colonelului n-are cine să-i scrie”, de Gabriel Garcia Marquez, e un poștaș atât de incompetent, încât nici măcar ca personaj nu e capabil să livreze la timp corespondența. De fapt, nici nu apare în carte sau în curte. Nu ca personaj principal. Nici la ușa personajului principal. Și exact asta este intriga – nevenirea poștașului.

Despre un bătrân militar care așteaptă cu răbdare să i se spună că a trăit cu rost. Să i se spună oficial. În acte!

Poate că s-a împotmolit pe undeva prin jungla Amazonului – puteți citi jungla birocrației forțelor armate, e același lucru. Sau poate l-a prins vreun povestaș al lui Vargas Llosa care acum îi împuie capul cu istorii despre iubiri interzise și antieroi. Cine știe?

Fapt e că poștașul infam îi cauzează la inimă, cum zic oamenii simpli, adevăratului personaj principal – colonelul pensionar fără pensie care îl tot așteaptă cu „decizia”, mi-e și rușine să spun de cât amar de ani. Așteaptă zi de zi, neclintit ca o felină care știe că dacă stă la locul potrivit, rigidă ca o neființă, va pune negreșit laba pe obiectul dorinței sale. Ce poveste tristă!, ar spune cineva. Nici pomeneală!

Alături de magie, o constantă a lumilor create de Gabriel Garcia Marquez, demnitatea personajelor sale e mereu parte din cine sunt ele. Oricât de săraci și bătuți de soartă ar fi, oamenii imaginați de sud-american vădesc o lumină interioară imposibil de umbrit de micile sau marile mișelii care (li) se întâmplă.

Dârzenia lor admirabilă, violentă uneori, alteori imperturbabilă, susținută de umor, precum așteptarea colonelului, e rezultatul unei îndelung refuzate confruntări cu nedreptatea. În pofida sărăciei și neputinței, oamenii lui Garcia Marquez, alterni ai oamenilor între care s-a născut și a crescut scriitorul, au creat un lux al nevoiașilor.

Case colorate în locul vilelor încăpătoare, hamace primitoare în locul canapelor somptuoase, carnavaluri care țin isonul petrecerilor cu ștaif și lupte de cocoși în locul insipidelor partide de golf… Un cocoș. El îl poate salva pe colonel de la a vinde ceasul vechi, valoros, ca să mai lungească puțin datoria la băcănie.

Până vine pensia. Apropos, când vine pensia?

P.S. Cărțile din seria de autor Gabriel Garcia Marquez au reducere 25 – 30%, în weekendul 2-4 septembrie, pe Libris. Printre ele și cea mai recentă traducere din opera sa, antologia Drumul spre Macondo.

Cumpără cartea