Răsfoiala a pregătit o listă de recomandări, volume de ficțiune și non-ficțiune, care vorbesc despre impactul și urmările Holocaustului, nu din perspectivă istorică, pe care o cunoașteți probabil destul de bine, ci din cea a oamenilor care au trăit pentru a ne povesti anii de fiere ai celui de-al doilea război mondial.

Am inclus și cărți de ficțiune în acest top cu cărți despre Holocaust, deoarece considerăm că literatura poate avea aceeași forță modelatoare pe care o are un volum de memorii sau o carte de știință. Poate mișca în noi resorturile empatiei, toleranței și solidarității. La fel credea și Papa Fracisc

Jean Cocteau îi scrisese  lui Jacques Maritain:
„Literatura e imposibilă, trebuie să ieșim din ea, și e inutil să încercăm să ne scoatem afară prin literatură, deoarece numai iubirea și credința ne îngăduie să ieșim din noi înșine.” Dar ieșim cu adevărat din noi dacă nu ard în inima noastră suferințele și bucuriile altora? Țin să reamintesc aici că, fiind creștini, nimic din ceea ce e omenesc nu ne e indiferent.

Omul în căutarea sensului vieții, Victor Frankl

Cartea psihiatrului Victor Frankl, bazată pe detenția la Auschwitz, stă la baza școlii de psihoterapie pe care acesta a fondat-o ulterior – logoterapia sau terapia sensului. Pentru a supraviețui clipelor în care deținuții din jurul său, brutalizați și exasperați de foame, frig și frică, se lungeau pe podea în așteptarea morții, refuzând ideea că o astfel de viață mai are sens și poate fi îndurată, Victor Frankl și-a construit o citadelă lăuntrică dintr-o singură frază care i-a dat curaj să trăiască.

Omul în căutarea sensului vieții este una dintre cărțile care m-au format ca adult responsabil de propriile alegeri, la care mă întorc adeseori pentru o nouă rezervă de încredere, curaj și speranță. Nu cred să greșesc dacă spun că este povestea despre Holocaust cea mai încărcată de viață și lumină.

Kaputt, Curzio Malaparte

Însemnările lui Curzio Malaparte despre experiențele trăite ca jurnalist de război sunt cele mai șocante mărturii despre Holocaust pe care le-am citit. Tocmai pentru că nu intră deloc în lagărele naziștilor, ci prezintă viața pe front, în satele, orașele și casele abandonate și jefuite, la seratele organizate de naziști, în pădurile scheletice distruse de bombardamente, în tabăra rusească etc. Tot ce nu se vedea din perspectiva victimelor. Două cuvinte mi-au rămas pentru eternitate scrise în memorie de parcă eu însămi le-aș fi văzut.

AIUREA scris pe pereții unei case pustii din România, unde l-a adus călătoria războiului pe Malaparte. Nu cred să existe un cuvânt care redă mai limpede nebunia și absurdul războiului.

Schmutzig (murdar, în germană), cu referire la copiii evrei, rostit de soția unui general, în timpul unui dineu, în eșuata încercare de a-și justifica indiferența și complicitatea.

Sunt așa de murdari... so schmutzig!

Traducerea în română mai poate fi găsită în anticariate sau online, tot la mâna a doua.

Mai este oare acesta un om, Primo Levi

Recomand memoriile lui Primo Levi la pachet cu excepționala dramatizare a lui Antony Sher, care a reușit prin minimalism (filmul are un singur personaj, pe Primo și niciun decor) să redea pe ecran, într-un realism copleșitor, reducerea vieții celui închis în lagăr la nimic decât numărul de ordine scris de pe braț.

“Mai este oare acesta un om”, autobiografia lui Primo Levi, spune povestea chimistului care din septembrie 1943 până în octombrie 1945 a făcut parte, timp de trei luni, dintr-un grup de partizani al unei mișcări de rezistență, apoi a stat două luni într-un lagăr de internare fascist, aproape un an la Auschwitz și alte nouă luni în diverse lagăre rusești de refugiați. În 1946, la 27 de ani, în timp ce lucra cu normă întreagă pe un post de chimist, Levi a scris despre timpul petrecut în detenție.

Cuptoarele morții, Olga Lengyel

“Five chimneys”, în titlul original, este autobiografia unei asistente medicale din Cluj. În primăvara anului 1944, Olga a fost deportată în lagărul de la Auschwitz, împreună cu soțul, copiii și părinții săi. A fost singura din familie care a supraviețuit, muncind ca infirmieră.

După război, a emigrat în SUA unde și-a scris memoriile și, ani mai târziu, a fondat Librăria Memorială și Colecția de Artă din cel de al doilea război mondial la New York State University, cu misiunea de a educa generațiile viitoare cu privire la Holocaust și importanța drepturilor civile.

Jurnalul Annei Frank

Probabil una dintre cele mai emoționante și cunoscute scrieri despre Holocaust, memoriile Annei Frank redau literal fragmente din jurnalul intim al unei fetițe evreice.

Anne Frank a stat ascunsă timp de doi ani, împreună cu familia ei, în perioada ocupației naziste a Țărilor de Jos. Însemnările încep înainte de mutarea familiei Frank în ascunzătoare și se întind pe aproape tot parcursul perioadei în care au trăit în Anexa Secretă.

Anne Frank a murit de tifos în lagărul de concentrare Bergen-Belsen la începutul anului 1945. Jurnalul a fost salvat de secretara Miep Gies, care l-a dat tatălui Annei, Otto Frank, singurul supraviețuitor cunoscut al familiei.

Lista lui Schindler, Thomas Keneally

Romanul distins cu prestigiosul Booker Prize este bazat pe viața industriașului german care, în timpul războiului, și-a făcut o misiune din salvarea evreilor de la moarte. Ecranizarea în regia lui Steven Spielberg le-a adus cineaștilor din echipa filmului șapte premii Oscar.

Cartea spune povestea lui Oskar Schindler, omul care, sub pretextul lipsei de personal la fabrica sa de vase emailate, a salvat un număr însemnat de evrei care urmau să fie trimiși în lagărele de exterminare naziste. Schindler este considerat o adevărată legendă a evreilor din Cracovia aflată sub ocupație germană.

Momentan tirajul în limba română al cărții s-a epuizat. A apărut, în schimb, mărturia unuia dintre oamenii pe care Schindler i-a salvat, Un băiat pe lista lui Schindler.

Totul este iluminat, Jonathan Safran Foer

Alături de “Extrem de tare și incredibil de aproape”, cartea inspirată de atacul terorist 9/11, romanul “Totul este iluminat” l-a transformat pe Safran Foer într-unul dintre cei mai renumiți autori americani. Ambele cărți au fost ecranizate cu bugete și distribuții impresionate.

În “Totul este iluminat” personajul fictiv Jonathan Safran Foer ajunge în Ucraina, călăuzit de o fotografie de familie. Se află în căutarea orașului Trochenbrod și a femeii care, cu cincizeci de ani în urmă, l-a salvat pe bunicul lui de naziști. Îi este ghid tânărul Alex, a cărui engleză stâlcită stârnește hohote de râs. Alături le sunt bunicul acestuia și de cățeaua Sammy Davis Jr., Jonathan parcurge un traseu inițiatic la capătul căruia îl așteaptă un secret teribil.

Adevăratul oraș Trochenbrod era un shtetl evreiesc situat în vestul Ucrainei. După atacul german asupra Uniunii Sovietice din 1941, la Trochenbrod a fost înființat un ghetou nazist pentru locuitorii locali, exterminat în timpul Holocaustului. În august – septembrie 1942, aproape toți evreii din Trochenbrod au fost uciși de trupele de securitate germane, cu asistența Poliției auxiliare ucrainene.

“Totul este iluminat” a fost tradus în treizeci si două de țări, distins cu Guardian First Book Prize, National Jewish Book Award și New York Public Library Young Lions Prize.

Toată lumina pe care nu o putem vedea, Anthony Doerr

Romanul multipremiat al scriitorului american Anthony Doerr urmărește viețile a două personaje, Marie-Laure – o tânără franțuzoaică oarbă – și Werner – un orfan de origine germană – , care ajung să se cunoască în timp ce încearcă să depășească suferința îndurată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Werner, orfan pasionat de tehnică și de transmisiunile radio, va ajunge cu armata germană în Franta si, in cele din urma, la Saint-Malo, acolo unde locuiește Marie. Deși întâlnirea dintre cei doi nu va dura mai mult de o zi, ea schimbă destinele personajelor, afectând inclusiv viețile generațiilor viitoare.

Cartea a fost ecranizată, cu Mark Ruffalo și Hugh Laurie în rolurile principale.

Hoțul de cărți, Markus Zuzak

Bestsellerul lui Markus Zuzak a creat o adevărată frenezie între cititorii din întreaga lume prin introducerea unui protagonist improbabil. Moartea narează aventurile hoaței de cărți, cu o voce care nu seamănă cu aproape nicio altă reprezentare a ei în literatură.

Hoața de cărți, Liesel Meminger, este o adolescentă orfană analfabetă care trăiește în Germania nazistă, în timpul războiului. La scurtă vreme după ce e adoptată de un cuplu sărac, în casa lor este ascuns Max, un refugiat evreu. Liesel își va împărtăși bucuriile și tristețile copilăriei cu el, dar mai ales va descoperi, cu ajutorul lui, dragostea de carte.

Markus Zusak a acordat anul trecut un interviu pentru Răsfoiala, în care vorbește despre cum a scris romanul Hoțul de cărți.

Noaptea, Elie Wiesel

Elie Wiesel, unul dintre cei mai fervenţi luptători împotriva criminalilor nazişti s-a născut în România, la Sighet. Şi-a trăit o parte din adolescenţă în teribilul lagăr de la Auschwitz, iar Noaptea este una dintre cele mai memorabile mărturii despre supravieţuirea din Holocaust.

„Lectură obligatorie pentru întreaga umanitate.” 

Oprah

(EXTRA) Alegerea, dr. Edith Eva Eger

Alegerea, autobiografia supraviețuitoarei Auschwitz, dr. Edith Eva Eger, mica balerina adolescentă care a dansat la comandă pentru amuzamentul naziștilor, iar apoi a trăit o viață lungă neconștientizându-și durerea, este una dintre cărțile care mi-au schimbat complet percepția asupra lumii noastre interioare. Reziliența sa mi-a reîntărit convingerea că felul în care trăim depinde în fiecare moment al vieții noastre de alegerile conștiente pe care le facem. Dacă le facem și nu ne lăsăm conduși de traumă și de atenția infinită pe care ne-o solicită, ca și cum durerea ar trebui să fie vectorul nostru existențial. Nu este. Nu trebuie să fie. Și putem alege să nu fie.

Dă-i înainte cu Răsfoiala

Top 7 cărți despre noi începuturi și vieți recâștigate

RECENZIE Copiii lui Himmler, Caroline de Mulder. Despre nebunia “rasei pure” și inocența confiscată în numele ideologiei politice.

ÎNAINTE DE JURNAL: Viața Annei Frank imaginată într-un roman