RĂSFOIALA 15 beneficii ale cititului demonstrate științific

Despre citit știm că ne ajută să ne menține mintea în formă, să cunoaștem mai mult și că reduce stresul, dar există mai multe beneficii ale lecturii decât crezi că știi. Răspunsurile la întrebarea “de ce să citești” au fost validate de universități și centre de cercetare prestigioase care au studiat, în anumite cazuri, chiar și zeci de ani, efectele cititului asupra creierului.

Răsfoiala vă prezintă 15 beneficii ale cititului demonstrate de știință. Iată ce face lectura pentru cititori:

1. Stimulează activitatea cerebrală

Cele mai multe cercetări recente analizează în timp real ce se petrece în creier când citim, scanând activitatea cerebrală cu aparatură RMN. Studiile arată că, deopotrivă cu centrii limbajului, și alte zone ale creierului devin active în timpul lecturii. Unul dintre cele mai uimitoare rezultate obținute arată însă că efectele lecturii se prelungesc și după ce terminăm de citit.

Cercetătorii de la Universitatea Emory, din Georgia, au descoperit că lectura unui roman poate provoca schimbări în creier, nu doar în timpul cititului, ci chiar și după terminarea activității, în stare de repaus. Ce înseamnă acest lucru, mai exact?

Atunci când citim, conexiunea dintre cortexul temporal stâng al creierului – zona asociată cu limbajul – și zona centrală a cerebelului, cea responsabilă de mișcare, este intensificată. Această activitate intensă se menține pînă la cinci zile după lectură.

2. Reduce stresul

Un studiu realizat de Universitatea din Sussex, arată că persoanele care au citit timp de doar șase minute au prezentat un ritm cardiac mai lent, mai puțină tensiune musculară și niveluri reduse de stres. Dr. David Lewis, cercetătorul în neuroștiințe care a realizat studiul, spune despre citit:

Este mai mult decât o simplă distragere a atenției, este o implicare activă a imaginației, deoarece cuvintele de pe pagina tipărită îți stimulează creativitatea și te fac să intri în ceea ce este, în esență, o stare de conștiință modificată”.

3. Îmbogățește vocabularul

Adolescenții care citesc în timpul liber cunosc cu 26% mai multe cuvinte decât cei care nu citesc niciodată. Cercetătorii universității londoneze UCL au descoperit că adolescenții care citesc des și cei care au acces la multe de cărți au mai multe șanse să dezvolte un vocabular mai extins.

Rezultatele au fost obținute analizând teste de vocabular a 11.000 de copii de 14 ani. Adolescenții care citesc de plăcere în fiecare zi au înțeles cu 26% mai multe cuvinte decât cei care nu citesc niciodată în timpul liber. Iar adolescenții care provin din familii de cititori cunoșteau cu 42% mai multe cuvinte decât colegii lor care au crescut cu puține cărți.

4. Îmbogățirea cunoștințelor

Un studiu realizat pe frați gemeni de către Societatea pentru Cercetarea Dezvoltării Copiilor a furnizat dovezi convingătoare că îmbunătățirea capacității de lectură poate avea ca rezultat îmbunătățiri ale capacității cognitive verbale și nonverbale. Aceste asocieri sunt prezente încă de la vârsta de 7 ani și nu sunt determinate de diferențele în expunerea la lectură.

Aceste rezultate au implicații importante pentru dezvoltarea școlară. Remedierea timpurie a problemelor de citire ar putea nu numai să ajute la creșterea alfabetizării, ci și să îmbunătățească abilități cognitive generale care sunt de o importanță critică pe tot parcursul vieții.

5. Stimularea memoriei

Creierul nostru procesează mental cuvintele citite ca și cum noi înșine le-am fi scris. Acest exercițiu susținut duce la o capacitate mai mare de funcționare a memoriei. Unul dintre studiile realizate pentru a arăta beneficiile lecturii a constatat că cei care au activități care stimulează intens creierul, cum sunt cititul și scrisul, au o rată mai mică de declin al memoriei, în comparație cu cei care nu practică astfel de activități.

6. Stimularea gândirii analitice

Persoanele care citesc au rezultate academice mai bune, o inteligență și cunoștințe generale mai extinse decât cei care nu citesc arată lucrarea Annei E. Cunningham, „What Reading Does for the Mind„. Profesoara argumentează că cititul, în general, te face mai inteligent și te menține ager pe măsură ce îmbătrânești.

În timp ce citești un roman, de pildă, dezvăluirea personajelor și a acțiunii sunt destul de lente, iar mintea este forțată să prezică sau să facă presupuneri. În subconștient, creierul se antrenează să facă deducții, să gândească mai inteligent și să dezvolte abilități analitice puternice.

7. Îmbunătățirea concentrării

Studiile au arătat că două dintre zonele cerebrale care sunt stimulate în timpul cititului sunt aceleași în care au loc activitățile de concentrare, atenție, planificare și luare a deciziilor. Deoarece lectura stimulează zonele responsabile de concentrare, iar cititul le menține „în formă”, capacitatea de concentrare este superioară față de cea a persoanelor care nu citesc deloc.

8. Calitatea somnului

Cititori din 46 de țări au participat în 2019 la o cercetare care urmărea să evalueze efectele cititului asupra somnului. Lectura unei cărți în pat înainte de a adormi a îmbunătățit calitatea somnului pentru 42% dintre cititori (156 de persoane). Aceștia au simțit că au dormit mai bine, comparativ cu 28% (112 persoane) dintre cei în grupul de control (cei care nu au citit), cu o diferență de 14% în favoarea grupului de cititori.

9. Deconectarea de la cotidian și reîncărcarea “bateriei” psihice

Lectura este, pentru cei care o practică regulat, și o sursă de liniște, de întoarcere a comutatorului gălăgiei lumii pe poziția “închis”. În cărți găsim o liniște care ne face mai apoi să revenim la ale noastre mai calmi, mai “adunați” și, uneori, mai încrezători în noi înșine.

Un studiu comparativ realizat în 2015 a arătat că efectul cititului asupra corpului uman este similar cu cel produs de umor sau de yoga. Pulsul este redus, tensiunea arterială scade, iar sentimentele de neliniște și angoasă se diminuează.

10. Sursă accesibilă de divertisment

Orice cititor folosește adeseori expresia “eram absorbit de lectură”. Modul în care cititul ne sustrage din prezent și ne face să experimentăm, alături de personaje sau de narator o multitudine de activități, locuri și trăiri este motivul pentru care revenim la citit, la sursa distracției. Prin citit, trăim “prin împrumut” experiențe care fie ne sunt inaccesibile din cauza circumstanțelor, fie nu ne-a trecut prin minte vreodată că ne-ar interesa.

În acest caz, vom face excepție de la a cita un studiu care demonstrează teoria. Este evident că prețul unei cărți este mult mai mic decât cel al unei vacanțe într-o țară exotică de pe un alt continent, iar senzația de verosimilitate a trăirilor pe care ți-o dă lectura unei cărți care te duce acolo – de necontestat.

11. Stimularea fericirii

Cititorii au un “mușchi” al înțelegerii celorlalți mai bine antrenat decât cei care nu citesc. Acesta îi ajută să evalueze și să interpreteze cu mai multă ușurință situațiile sociale. Iar atunci când citim poezie sau texte care descriu lumi magice, în creier se activează zone responsabile de generarea plăcerii și uimire, ceea ce contribuie la bunăstarea psihică.

12. Îmbunătățirea relațiilor cu ceilalți

Cititul ne face oameni mai buni, arată o cercetare comparativă publicată recent. Față de persoanele care nu sunt interesate de cărți și lectură, cititorii sunt mai înclinați să protejeze mediul, să sprijine cauze caritabile sau să facă voluntariat.

13. Creșterea performanței academice

„Lectura este un fel de poartă de acces la dezvoltarea abilităților academice în toate disciplinele. Este o cheie care deschide toate ușile. Dacă un copil nu poate citi eficient până în clasa a treia sau cam așa ceva, este puțin probabil să poată înțelege conținutul din celelalte cursuri,” spune Ben Domingue, profesor asistent la Stanford.

Elevii care citesc în mod independent înțeleg mai mult decât cei care nu citesc, sunt mai fluenți și au cunoștințe generale mai bune, arată un studiu recent. În timp devin cititori mai buni, obțin rezultate mai bune la toate materiile și au cunoștințe de conținut mai bune decât colegii care se rezumă la lecturile obligatorii, a arătat o cercetare.

14. Cititul previne demența și alte afecțiuni neurologice

Un studiu Cambridge care a durat 14 ani și a fost publicat în 2020 a constatat că persoanele care citesc cel puțin o dată pe săptămână au fost mai puțin predispuse la declin cognitiv.

O altă cercetare longitudinală, finalizată în 2018 în China, a urmărit evoluția sănătății a peste 15000 de persoane cu vârsta de peste 65 de ani. Cercetătorii au constatat că participarea la sarcini intelectuale, cum este cititul, a fost adesea corelată cu un risc mai mic de demență.

Există și o cercetare care a demonstrat că persoanele care citesc, fac artă, muzică și alte activități stimulative la vârsta mijlocie, își mențin abilitățile cognitive, indiferent dacă mențin aceste obiceiuri până la sfârșitul vieții.

15. Garanție de longevitate

Universitatea Yale a desfășurat un studiu comparativ, care a durat 12 ani și a arătat că oamenii care au citit mai mult de 210 de minute (3 ore și jumătate) în fiecare săptâmână au trăit în medie cu doi ani mai mult decât cei care nu citesc. Lectura prelungește viața indiferent de genul, educația și nivelul de trai al cititorilor.

Există însă un secret al “cititorului – trăitorului de cursă lungă”. Nu orice lectură te duce aproape de centenar. Revistele nu sunt îndeajuns. Cititul cărților necesită o gândire mai în profunzime decât lectura unor articole.