SONDAJ Aproape jumătate dintre români cred că televiziunile sunt expuse dezinformării și propagării știrilor false

Mai mult de jumătate dintre românii participanți la un sondaj recent se informează preponderent de la TV, iar un procentaj aproape egal crede că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de ştiri false, arată cercetarea realizată telefonic care a interogat peste 1200 de persoane.

La întrebarea de unde obişnuiesc să se informeze cel mai des, 53,1% dintre români au indicat posturile TV, 21% – reţelele sociale, 15,5% – ziarele, revistele şi publicaţiile online şi 7,7% – posturile de radio, iar 2,7% – nu ştiu sau nu au răspuns.

Televiziunile, dezinformarea și știrile false

Cercetarea arată că 49% dintre respondenţi consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de ştiri false. Procentul scepticilor a scăzut faţă de luna iunie, când 52,6% dintre participanți erau de acord cu afirmația.

Un alt segment semnificativ al participanților la sondaj, respectiv 35,3%, crede că în această situaţie se află reţelele sociale (faţă de 34,9% în iunie), 7,9% – ziarele şi revistele (faţă de 4,4% în iunie), 1,8% – posturile de radio (faţă de 2,3% în iunie), 6% – nu ştiu sau nu răspund (faţă de 5,8% în iunie).

Mai mult de jumătate dintre respondenţi (55,6%) apreciază că în ultimele luni au fost expuşi la ştiri false sau dezinformări în foarte mare şi mare măsură (faţă de 50,1% în iunie şi 55% în martie), iar 40,8% că au fost expuşi în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc (faţă de 45,6% în iunie şi 42,6% în martie). 3,6% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare (faţă de 4,3% în iunie şi 2,5% în martie).

Care este sursa dezinformărilor?

În ce privește sursa acţiunilor de propagandă, dezinformărilor şi ştirilor false în România, 18,5% dintre respondenți au menționat Uniunea Europeană (faţă de 13,8% în iunie), urmată la mică distanţă de Rusia – cu 18,1% (faţă de 25,2% în iunie). Au mai fost numite China – cu 14,3% (12,2% în iunie ), SUA – cu 7,3% (faţă de 7,9% în iunie), Ungaria – cu 6,9% (faţă de 8% în iunie) şi Germania – cu 2,2% (faţă de 3,5% în iunie). 2,7% dintre cei chestionaţi consideră că altă ţară susţine astfel de acţiuni în România (faţă de 2,1% în iunie), iar 30% nu ştiu sau nu au răspuns (faţă de 27,3% în iunie).

“În lipsa unor anticorpi eficienţi, cum ar fi educarea şi antrenarea capacităţii de a discerne rapid între ştiri false şi ştiri adevărate, efectul automat este o diminuare a încrederii în toate sursele de informare, inclusiv în cele serioase, care sunt concurate cu succes de furnizorii de ştiri false, subversive”, a declarat Remus Ştefureac, preşedinte Strategic Thinking Group.

Sondajul de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false” – Ediţia a III-a a fost realizat în perioada 15 – 27 septembrie 2021 şi este împărţit în cinci capitole, ultimul dedicat percepţiei românilor cu privire la dezinformări şi ştiri false.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield, la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1.204 persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 2,8%, la un grad de încredere de 95%.

Recomandare

Credem că este sănătos să consumați acest articol împreună cu opinia relevantă și nuanțată a psihologei Zenobia Niculiță, care scrie în Dilema Veche despre motivele pentru care, de bună (?) voie ne expunem știrilor false și dezinformării.

Simona Goșu, Alina Nelega, Ruxandra Novac și Alexandra Pâzgu câștigă premiile Sophia Nădejde pentru Literatură scrisă de femei, ediția a IV a

Echipa Zilele Sofia Nădejde, ediția a IV-a, eveniment organizat anul acesta sub tutela Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, a anunțat ieri, 17 octombrie 2021, câștigătoarele Premiilor Sofia Nădejde.

„În primul rând, am fost surprinsă de numărul mare de cărţi, mai ales că aveam impresia, în contextul pandemiei, că editurile au fost mai precaute decât de obicei în a publica autori români. Nu am fost, în schimb, deloc surprinsă de faptul că printre ele se află unele dintre cele mai bune cărţi apărute la noi în ultimii ani, atât la poezie, cât şi la proză, pe lângă altele care continuă inerţial anumite trenduri, fie mai vechi, fie recente, a declarat, Cristina Ispas, membră a juriului

La categoria POEZIE, cartea câștigătoare îi aparține Ruxandrei Novac – Alwarda, Pandora M.

Ruxandra Novac

„Ruxandra Novac a marcat poezia din anii 2000. Revenirea ei după 17 ani este cel mai așteptat come back din poezia română contemporană. Și ce revenire! E mai curând o reinventare, o nouă viață, un nou nivel cu toate armele reîncărcate. Alwarda desenează o mișcare continuă pe hartă între deșertul postindustrial din Detroit, luminile stinse din București și Marea Nordului. O călătorie transnațională, plutind pe deasupra granițelor lichide, care coregrafiază «semnele obscure» ale unui organism afectat de jet lag, suspendat într­o stază desincronizată cu timpul interior. Dar care, ca un ceas atomic, arată ora exactă în poezia de acum.” (Mihai Iovănel)

Au mai fost nominalizate:

  • Teodora Coman, cu Lucy, Editura TracusArte
  • Diana Iepure, în rest, viaţa e frumoasă, Casa de Editură Max Blecher
  • Angela Marcovici, păsările pe cer ţipă, Casa de pariuri literare
  • Svetlana Cârstean, sînt alta, Editura NEMIRA

La categoria PROZĂ a câștigat scriitoarea Alina Nelega, cu “un nor în formă de cămilă”, Editura Polirom

Alina Nelega

Un nor în formă de cămilă rescrie tragedia din Hamlet, recompunând istoria tulburată a unei familii pentru care teatrul este singurul acasă. O tensionată înfruntare a orgoliilor, singurătăților și obsesiilor, în care fiecare dintre protagoniști încearcă să afle cine este cu adevărat, dincolo de iluziile care se creează în ambianța scenei. Relatate – până la un punct – din perspectiva mamei, regizoare trecută de prima tinerețe, fascinată de «jocul cu vorbele» și animată de o patetică luciditate, situațiile din piesa lui Shakespeare dobândesc rezolvări și semnificații noi, într-o narațiune surprinzătoare, al cărei ritm alert te ține prizonier de la început până la sfârșit.” (Carmen Mușat)

Au ajuns în selecția finală:

  • Paula Erizanu, Ard pădurile, Editura Cartier
  • Raluca Nagy, Teo de la 16 la 18, Editura Nemira
  • Dora Pavel, Bastian, Editura Polirom
  • Andreea Rasuceanu, Vântul, duhul, suflarea, Editura Polirom

elefant.ro

La categoria POEZIE DEBUT premiul a ajuns la cartea Alexandrei Pâzgu, „dă tot ce ai„, Editura TracusArte

Alexandra Pâzgu

„Un posibil manifest de generație, încriptat în cuvintele de mai sus. Sau un strigăt de spaimă – sau angoasă de-a dreptul. Poezia unui mod de viață, parțial ales, parțial impus. A unei lipse de orizont, mai întâi la nivel practic, apoi la nivel intelectual. Cauză și efect întreținându-se reciproc. A unei rupturi fizice cu trecutul, parțial compensată prin memorie. (Cuvântul cel mai potrivit pentru aceasta nu e nostalgie, ci ceva similar vibrației cutiei de rezonanță după ce coarda a încetat să vibreze și sunetul s-a păstrat doar în memorie.) O schiță de biografie. Intenționat incompletă. Intenționat schematică. O existență și o poezie conduse de apropiere și respingere, de coborâre și urcare, asumată total, în sensul unui zen trăit, nu doar livresc, nu doar intelectual. Un yo-yo.” (Romulus Bucur)

Au mai concurat pentru acest premiu:

  • Elena Boldor, TRAXX, OMG
  • Ileana Negrea, jumătate din viaţa mea de acum, Fractalia

La categoria PROZĂ DEBUT, a câștigat romanul Simonei Goşu, Fragil, Editura Polirom.

Simona Goșu

„Cu aceste remarcabile proze de debut, Simona Goșu nu datorează nimic tradiției literare de la noi. Subiectele ei sînt pe cît de actuale, pe atît de inedite, subsumate temei vulnerabilității fără să facă vreo concesie așteptărilor sau sensibilității cititorilor: familii monoparentale depășite de situație, maternitate nedorită sau frici neînțelese, copii lăsați la cheremul instinctelor sau al hazardului… Dramatismul situațiilor fiind egalat doar de finețea cu care se desfășoară, căci sînt mult calm în așteptarea cruzimii și multă subtilitate în preajma răului. Cît despre limbaj, rareori cineva a reușit să «taie» atît de adînc, lăsînd urme atît de puțin vizibile. Uimire, plăcere și admirație – asta am simțit citind, recitind și povestind și altora aceste povestiri, printre cele mai bune scrise la noi în ultimii ani. Un debut memorabil, care – cred – va marca proza scurtă românească.” (Marius Chivu)

Au fost în competiție pentru debut în proză autoarele:

  • Ramona Micu, Povestiri cu oameni mari si mici, Casa de pariuri literare
  • Maria Orban, Oameni mari, Editura NEMIRA

Premiul Scena.ro pentru Dramaturgie a fost acordat Alexandrei Felseghi.

Alexandra Felseghi a ajuns la dramaturgie după ce a studiat pentru a fi regizoare, ceea ce în cazul ei înseamnă că scrie texte de spectacol, nu piese de publicat în volum. Acest tip de autoare de teatru este prea puțin promovat în cultura noastră, ceea ce este un argument în plus pentru alegerea noastră, a motivat decizia Cristina Modreanu, redactoră-șefă Scena.ro.

Premiul special, “Arhive în mișcare”, a fost decernat Mirunei Runcan.

„Vrem să atragem atenția asupra importanței muncii de cercetare, o muncă de multe ori invizibilă. Cu o pasiune molipsitoare, Miruna Runcan a creat un spectacol scris din arhivele și din istoria teatrului românesc. A deschis un drum pe care nu mai umblase nimeni până atunci, dar a reușit să atragă tineri cercetători, mai ales cercetătoare, în această pădure de arhive și să ridice o construcție fără egal în domeniul studiilor teatrale”, a spus Elena Vladareanu, co-inițiatoare Zilele Sofia Nădejde.

orange.ro

Despre premiile Sophia Nădejde pentru Literatură scrisă de femei

Sofia Nădejde a fost prima femeie din România căreia i s-a permis să susţină Bacalaureatul într-un liceu de băieţi, prima femeie care a condus o revistă literară şi autoarea primului roman feminist din istoria literaturii române. Instituirea Galei Sophia Nădejde reprezintă un omagiu pentru eforturile sale de recunoaștere a drepturilor femeilor și un instrument de recompensare și popularizare a literaturii scrise de femei.

Prima ediție a Galei a avut loc în luna decembrie 2018 și a recompensat cărțile Beatitudine (eseu politic) de Cosmina Moroșan, Fontana di Trevi de Gabriela Adameșteanu, KOMMOS. Procesiune pentru histerectomie de Iuliana Lungu, frACTalia, 2018 și Un cal într-o mare de lebede de Raluca Nagy.

Zilele Sofia Nădejde – ediția a IV-a a fost organizat de Universitatea Lucian Blaga din Sibiu și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Cea mai misterioasă scriitoare a Spaniei, Carmen Mola, și-a dezvăluit identitatea reală pentru 1.000.000 de euro

Grupul editorial Planeta, cel care acordă anual premiul Planeta de Novela, a surprins săptămâna trecută lumea literară spaniolă cu anunțul despre majorarea valorii acestuia. Cel mai consistent premiu pentru literatură acordat vreodată a ajuns astfel de la 600.000 la un milion de euro, depășind Nobelul pentru literatură.

Creșterea valorii premiului a fost un semn pentru cei care așteptau cu nerăbdare anunțarea câștigătorului din acest an că este posibil ca Planeta să fie fie împărțită, în 2021, de mai mulți scriitori sau scriitoare.

În spatele fiecărei femei de succes…

Vineri, 15 octombrie 2021, în prezența regelui Spaniei, Felipe al VI-lea, Carmen Mola a urcat pe scena Muzeului de Artă al Cataluniei pentru a ridica premiul cu care grupul editorial răsplătește autorii de limbă spaniolă, încă din 1952. Printre cei care și-au adjudecat premiul în trecut este și Mario Vargas Llosa, cu romanul Lituma în Anzi.

Carmen Mola, profesoara universitară adesea comparată cu Elena Ferrante, datorită preferinței sale pentru anonimatul perfect, a convins juriul editurii spaniole cu romanul “Bestia”, un thriller în care este vorba despre un criminal în serie care ucide fete, în timpul unei epidemii de holeră în Madridul secolului 19.

Cea mai populară carte a scriitoarei câștigătoare este însă o trilogie de romane violente care o are ca protagonistă pe inspectoarea de poliție Elena Blanco. Cartea a fost tradusă în 11 limbi, între care și engleza, și va fi curând ecranizată în Spania. În română nu este deocamdată disponibilă.

elefant.ro

Blanco, personajul solitar care a transformat-o pe Mola în autoare de bestselleruri este foarte asemănător (anti) eroinei din Homeland, agenta de securitate neatașată sentimental, iubitoare de vin și distracții pasagere, care dă totul pentru munca ei.

fashiondays.ro

Poate acesta ar fi trebuit să fie indiciul principal că Mola (tradus în engleză cool) nu este o persoană reală, ci aliasul unui scenarist TV. Mai precis trei scenariști, toți bărbați, care și-au dezvăluit adevărata identitate pentru a intra în posesia marelui premiu Planeta.

Agustín Martínez, Jorge Díaz și Antonio Mercero via El Pais

Agustín Martínez, Jorge Díaz and Antonio Mercero au publicat ca scriitori și înainte, în nume propriu, și au scris scenarii TV pentru seriale cunoscute în țara lor precum “Spitalul Central” și “Întâlnire pe nevăzute”.

Nu ne-am ascuns în spatele unei femei, ci în spatele unui nume. Nu cred că un pseudonim feminin ar vinde mai bine decât unul masculin. N-am nici cea mai vagă idee, a declarat pentru El Pais scenaristul Antonio Mercero.

Cei trei autori susțin că motivele care i-au determinat să aleagă publicarea sub anonimat sunt candide:

suntem trei prieteni care, cu ani în urmă au decis să-și unească talentul ca să spună o poveste.

Câștigătorii au stârnit revolta feministei Beatriz Gimena

Anul trecut, Institutul Femeii din Spania, prin filiala din Castilla-La Mancha, a recomandat-o cititoarelor pe Carmen Mola și unul dintre volumele trilogiei sale (La Nena), drept o autoare care

“ne ajută să înțelegem realitatea și femeia în diferite etape ale istoriei și crește conștientizarea în ce privește drepturile și libertățile sale”.

O fostă președintă a Institutului Femeii, activita feministă Beatriz Gimeno, a reacționat pe Twitter cu revoltă:

Niște impostori! Dincolo de folosirea unui pseudonim, tipii ăștia au dat interviuri ani la rând. Nu este vorba doar de nume, ci de crearea unui profil fals pentru a ademeni cititorii și presa!

După dezvăluire, ziarul spaniol El Mundo notează că profilul scriitoarei era oricum dubios. Cine să creadă că o mamă de trei copii, profesoară de algebră, se duce seara acasă și scrie despre masacre sângeroase? Totul a fost o scamatorie de marketing, era evident, scriu jurnaliștii.

orange.ro

Scriitorul José Luís Peixoto vine în România. Va participa la o rezidență literară în Timișoara și la FILIT Iași

Scriitorul, poetul și dramaturgul portughez José Luís Peixoto, câștigător al Premiului Literar José Saramago cu romanul Nicio privire, va petrece peste o lună de zile în România, invitat la două dintre evenimentele literare ale toamnei 2021.

Peixoto va participa la rezidența literară oferită de librăria timișoreană La Două Bufnițe, alături de autoarea croată Lana Bastašić, câștigătoarea premiului UE pentru Literatură în 2020 – cu romanul Catch the Rabbit, și scriitorii români Marius Chivu și Florin Iaru.

Aflată la a doua ediție, Rezidența literară La Două Bufnițe promovează și susține creația literară și literatura contemporană română și străină prin burse care acoperă cheltuielile de transport dus-întors, cazare pentru o lună de zile la Timișoara și onorariu pentru patru scriitori contemporani. Proiectul beneficiază de sprijinul autorităților Premiului pentru Literatură al UE, primăriei locale și al Ambasadei Portugaliei la București.

Înainte de rezidența de la Timișoara, José Luís Peixoto va participa la cea de-a 20-a ediție a Festivalului Internațional de Traducere și Literatură Iași (FILIT Iași) care va avea loc săptămâna viitoare. Printre invitații din acest an ai evenimentului mai sunt Ana Blandiana, Goran Čolakhodžić, Radu Andriescu, Muriel Augry, Simona Goșu.

FILIT este un proiect ce reunește în România sute de profesioniști din domeniul cultural: scriitori, traducători, editori, organizatori de festival, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri şi jurnalişti.

Programul FILIT include întâlniri cu vedete ale scenei literare mondiale, nopți albe ale poeziei și muzicii, ateliere și mese rotunde profesionale, concerte, lecturi și evenimente.

orange.ro

Despre Jose Luis Peixoto

José Luís Peixoto s-a născut în 1974, într-un sat din sudul Portugaliei, în regiunea Alentejo. Este licențiat în limbi și literaturi germanice al Universidade Nova de Lisboa. Înainte de a se dedica scrisului, a predat timp de un an. A scris poezie, proză, teatru și critică literară. A primit premiul Jovens Criadores (Tineri creatori) în 1997, 1998 și 2000.

În 2001, primul său roman, Nici o privire, a primit Premiul José Saramago. Peixoto era cel mai tânăr autor care a primit această distincție. Au urmat alte două romane, Uma Casa na Escuridão (2002) și Cimitirul de piane (2006).

În 2003, într-un proiect fără precedent, Peixoto și-a unit forțele cu membrii formației Moonspell, lansând, în același timp, un album și un mic roman fantastic. A mai publicat romanele Livro (2010) și Galveias (2014). În 2018, a apărut la Editura Muzicală volumul Mi-ai murit. Autobiografia este cel mai recent roman al său tradus în limba română (2019) la Editura Pandora M. Cu sprijinul Ambasadei Portugaliei în România / Institutul Camões a apărut la editura Electra, în 2020, volumul biligv Cronicas / Cronici și, în 2021, Poeme reunite.

Atenţie, se deschid cărţile! Sosește în stație Metroul Literaturii Spaniole

Ambasada Spaniei la Bucureşti, cu sprijinul Metrorex şi al editurii Polirom, a lansat weekendul acesta cea de-a doua campanie de promovare a literaturii spaniole, în reţeaua de metrou a capitalei.

Pe magistralele 1 şi 3 ale subteranului bucureștean a intrat în circulaţie metroul literaturii spaniole, în care sunt expuse afişe cu texte literare ilustrate. Fragmentele sunt extrase din operele unor cunoscuţi scriitori spanioli, interpretate de ilustratori din Spania şi România.

Poster Tangoul Vechii Gărzi

Poftiți în vagoane pentru o “călătorie în călătorie”!

Campania „Atenţie, se deschid cărţile!”, desfășurată pentru al doilea an consecutiv în România, are obiectivul de a promova literatura oferind călătorilor ocazia să experimenteze scurte momente de lectură, trezindu-le curiozitatea şi creând impresia de „călătorie în călătorie”.

Posterele prezintă fragmente din operele a trei scriitori spanioli de renume mondial – Carlos Ruiz Zafón, unul dintre autorii cei mai citiți în România, decedat în iunie 2020, Arturo Pérez Reverte şi María Dueñas.

Afişele atrag atenţia datorită ilustraţiilor care însoţesc fragmentele, inspirate din operele respective. Pentru această ediţie, ilustratorii selectaţi au fost spaniolii David de las Heras şi Eva Vázquez şi românca Miruna Radovici.

Bucureştenii şi vizitatorii capitalei se vor bucura de literatura spaniolă şi de frumoasele ilustraţii într-un spaţiu mai puţin obişnuit, după modelul unui proiect cultural desfăşurat anual la Madrid. Astfel, metroul devine un loc de întâlnire cu literatura şi artele vizuale.

INEDIT 9 biblioteci și librării ale lumii în care poți dormi

Știți care este primul argument pe care îl invocă cititorii care preferă cărțile digitale celor tipărite, nu? “Cu e-book e mai ușor, pentru că pot să iau cu mine în vacanță o sută de cărți”.

Există însă vacanțe în care poți pleca fără reader și fără nicio carte, dar totuși să ai toate cărțile. Numai să ne lase pandemia asta blestemată să plecăm pe unde ne cheamă inimile. Pânâ la următoarea călătorie aievea, poftiți într-un sejur virtual prin câteva dintre bibliotecile și librăriile lumii pe care le poți închiria cu ora, cu ziua sau cu noaptea.

Carte și pat (Book and bed), Tokio, Japonia

Book and bed, Tokio

„Book and Bed” din Tokyo este o adaptare livrescă a faimoaselor hoteluri – capsulă, cu spații de cazare comune, de dimensiunea unui pat, în spatele rafturilor cu cărți. Pereții și tavanul găzduiesc 3.200 de volume în diverse limbi, iar vizitatorii de peste zi pot închiria un loc de citit pe canapea, pentru câțiva dolari.

Mooks, somn și lectură, Napoli, Italia

Apartament Italo Calvino, Napoli Mooks

Mai mult spațiu și și mai multe cărți poți găsi într-un hotel – bibliotecă napoletan. Împărțit în două apartamente, numite după scriitorul italian Italo Calvino și neurologul austriac Sigmund Freud, locul poate găzdui până la opt oaspeți, la dispoziția cărora pune peste 4000 de cărți.

Librăria The Head and the Hand, Philadelphia

The Head and the hand, Philadelphia

Dacă nu ții musai să dormi printre rafturi cu cărți, dar vrei o librărie doar pentru tine, să te preumbli liber și nestânjenit, să bei o cafea în tihnă și să savurezi un pateu cald sau poate să-ți surprinzi jumătatea cititoare cu o cină ca nicio alta, în Philadelphia o găsești. Se închiriază cu ora.

elefant.ro

Apartamentul cu cărți Tsutaya, Shinjuku

Librăria Tsuntaya

Apartamentele livrești din Shinjuku fac parte dintr-un complex care se ridică pe cinci niveluri, faimos între japonezi și nu numai. Primele trei etaje găzduiesc librăria și spații pline de plante, hamace și locuri confortabile de citit și moțăit, care se pot închiria cu ora sau ziua. Următorul etaj este pentru co-working și ultimul pentru dichis. În “camera de pudrat”, înainte de-o întâlnire, găsești tot ce-ți trebuie să te aranjezi.

Biblioteca de la Casa de oaspeți Cincșor, Brașov

Nuntă la Casa de oaspeți Cincșor, credit foto be-light.ro

Doi dintre pereții masivi ai fostei școli gimnaziale din Cincșor, reconvertită de ani buni în pensiune, sunt tapetați cu biblioteci. Ceilalți doi străjuiesc șemineul și o veche pianină și lasă lumina să se scurgă pe canapelele albe. Ce loc mai bun să uiți de tot într-o după-amiază, să citești la lumina focului din șemineu toamna ori… să te măriți în august?

Mansarda Căsuței Sf. Vineri, Argeș

Mansarda Căsuței Sf. Vineri, foto travlocals.com

În rezervația naturală Valea Vâlsanului, aproape de Curtea de Argeș, într-o veche casă tradițională recent renovată, cititorii obosiți de pe drum găsesc un loc ca acasă. Mansarda, cu acces individual, are un spațiu luminos de citit, sub cer și o bibliotecă mică, dar șarmantă, care-ți veghează somnul cu povești.

Casa cu cărți în copac, Eugene, Oregon

Treehouse Library Eugene

Dacă ai avut vise cu ochii deschiși despre cum ar fi să ai locuiești în mijlocul unei păduri, iar seara și să urci la casa din copac să-ți faci un ceai și să te bucuri de natură și lectură, acest tree – house cu stil este visul tău devenit realitate.

Anticariatul West End, Wilmington, Vermont

West End Used Books, Vermont

Librăria de carte veche din Vermont primește cititori zi și noapte. Poți să dormi într-un loc de basm, iar ziua o poți petrece răsfoind miile de cărți din librărie, tolănit pe canapeaua primitoare.

Oaza literară, Nantucket, Massachusetts

Bookworks Nantucket

Proprietarii acestei clădiri cu încăperi înalte și luminoase, au “instalat” o oază cu cărți deasupra unei alte oaze literare – Librăria Bookworks, în care orice cititor pasionat ar visa să petreacă un “reality – break” cu lecturi de vis. Nu ești în deșert, dar ești într-o oază de lecturi și relaxare.

Dacă v-am făcut dor de ducă, scrieți-ne în comentarii, să știm și noi unde v-ar plăcea să fugiți de stres și rutină.

orange.ro

Cărțile lui Abdulrazak Gurnah, laureat Nobel pentru Literatură, vor apărea în curând în limba română

Cele mai bune romane ale lui Abdulrazak Gurnah, câștigătorul de anul acesta al Premiului Nobel pentru Literatură în 2021 – Paradise (1994), By the Sea (2001), Desertion (2005) și Afterlives (2020) – vor fi traduse în curând și publicate în limba română, de Editura Litera.

Este o bucurie și o onoare să adăugăm în portofoliul Editurii Litera un scriitor valoros, cum este câștigătorul Premiului Nobel pentru Literatură de anul acesta. Abdulrazak Gurnah și-a dedicat întreaga carieră de scriitor examinării multiplelor moduri în care ființele umane trăiesc exilul, un subiect pe cât de delicat, pe atât de actual. Suntem nerăbdători să le oferim cititorilor noștri cât mai curând patru dintre cele mai apreciate romane ale scriitorului de origine tanzaniană. Dan Vidrașcu, Director General Editura Litera

Abdulrazak Gurnah s-a născut în Zanzibar în 1948, iar la majorat a fugit de opresiunea politică și s-a stabilit în Anglia. Autor de povestiri și eseuri, precum și al zece romane, el a scris despre exil, despre momente istorice importante și rupturi sociale devastatoare. Romanele sale se desfășoară în spațiile intime ale familiilor, tovărășiilor și prieteniilor: acele spații care sunt hrănite de dragoste și datorie, dar care sunt vulnerabile prin însăși natura lor.

În anul 2006, Abdulrazak Gurnah a fost ales membru al Royal Society of Literature. A avut două nominalizări la Booker Prize pentru romanele Paradise și By the Sea. Este al cincilea scriitor de origine africană distins cu Premiul Nobel pentru Literatură după Wole Soyinka (Nigeria, 1986), Naghib Mahfuz (Egipt, 1988), Nadine Gordimer (Africa de Sud, 1991), J.M. Coetzee (Africa de Sud, 2003). 

Abdulrazak Gurnah este al treilea scriitor contemporan distins cu Premiul Nobel pentru Literatură ale cărui cărți au fost publicate la Editura Litera. Svetlana Aleksievici și Alice Munro sunt celelalte două laureate ale căror volume se află în portofoliul editurii.

orange.ro

Margaret Atwood editează un Decameron modern, împreună cu scriitori ca John Grisham, Diana Gabaldon şi Celeste Ng

Scriitoarea canadiană Margaret Atwood va edita un volum colectiv asemănător cu ”Decameronul” lui Boccaccio, în care au fost invitați să scrie scriitori precum John Grisham, Diana Gabaldon și Celeste Ng, care vor semna povestiri despre perioada pandemiei de coronavirus.

În capodopera lui Boccacio, un grup de călători se fug de o epidemia de ciumă și se refugiază într-o vilă din apropiere de Florenţa, unde fiecare protagonist începe să-şi depene povestea. În versiunea modernă, adaptată la pandemia de coronavirus, poveştile vor fi spuse de câțiva autori celebri, dar și de nume necunoscute publicului larg, iar personajele sunt mai mulţi vecini dintr-un imobil din Manhattan.

Decameronul modern va fi coordonat de autoarea “Poveștii slujitoarei”

Editată de Margaret Atwood, autoarea bestsellerului Povestea Slujitoarei, cartea se va numi ”Fourteen Days: An Unauthorised Gathering” (Paisprezece zile: O întâlnire neautorizată) și este un roman colectiv la care vor colabora autori de limbă engleză.

Tess Gerritsen, Emma Donoghue, Celeste Ng, Dave Eggers şi Angie Cruz sunt câteva nume care vor semna cartea a cărei acțiune se petrece în primele două săptămâni ale crizei sanitare, când un grup divers de vecini, abandonaţi “de bogaţii care au fugit din oraş”, se adună pe acoperişul clădirii în care locuiesc şi își deapănă poveştile.

Identitatea povestitorilor va fi dezvăluită la finalul cărţii, când cititorii vor afla autorul fiecărei poveşti.

”Lectura cărţii va fi o ghicitoare literară amuzantă, dar care poartă şi un mesaj mai adânc, sfidând conceptul de celebritate literară şi fetişizarea semnăturii auctoriale”, a spus inițiatorul proiectului Douglas Preston.

Decameronul lui Atwood, cartea care a așteptat pandemia ca să se poată întâmpla aievea și să-și salveze autorii

Preston, preşedintele Sindicatului Scriitorilor din Statele Unite, se gândise iniţial la o antologie inspirată de criza cauzată de pandemie, dar a realizat că volumele de acest gen nu sunt atractive pentru public.

“Ideea mi-a venit prima oară pe când eram adolescent, după ce am citit Decameronul. Sunt un colecţionar de poveşti, iar primul meu gând a fost să îngrămădesc mai multe povestiri într-o ramă narativă ca Decameronul, în care un grup de oameni se retrage pe o proprietate, pe coasta statului Maine, în timpul unei pandemii. Dar, când am încercat să o scriu, rezultatul a fost incoerent, aşa că am abandonat-o rapid. Apoi a venit pandemia adevărată, a spus Preston.


Volumul va fi publicat în primăvara anului 2022, iar încasările vor fi donate Fundaţiei Sindicatului Scriitorilor din SUA pentru a sprijini autorilor americani care, potrivit unui sondaj, şi-au pierdut în medie jumătate din veniturile realizate înainte de pandemie. Onorariile autorilor au fost plătite printr-o donație făcută de Susan Collins, autoarea celebrei trilogii Jocurile Foamei.

orange.ro

Recenzie Fecioarele, Alex Michaelides

Al doilea roman al lui Alex Michaelidis, Fecioarele a fost așteptat cu mult interes. Noua stea a genului suspans-crimă, autorul britanic de origine cipriotă a intrat direct în topurile internaționale de vânzări de carte cu primul său roman, Pacienta tăcută, iar cea de-a doua carte ar fi trebuit să confirme valoarea autorului. Cum și în ce măsură a făcut-o, citiți în continuare.

Suspans cu o frumusețe exotică la Cambridge

Mariana Andros este o psihoterapeută cu origini grecești, care trăiește la Londra. În vreme ce se luptă cu tragedia provocată de moartea neașteptată a soțului ei, Mariana primește un apel urgent de la Cambridge: nepoata ei Zoe se află în pericol. Un criminal bântuie campusul universității țintind victime din rândul studentelor.

Reîntoarcerea la Cambridge trezește în Mariana amintirile propriei studenții și a iubirii înfiripate acolo cu Sebastian, soțul ei. Dar Mariana are și misiunea concretă de a o proteja cu orice preț pe Zoe, mai ales că o crimă oribilă se transformă curând într-o suită de crime și într-o cursă contra cronometru pentru a-l prinde pe criminal.

La Cambridge îi cunoaștem pe “suspecții de serviciu”: profesorul carismatic, dar dubios, care întreține un grup de studiu numit Fecioarele, unde par a se petrece lucruri necurate; iubitul cu cazier al primei victime; portarul de la colegiu care pare să aibă o agendă ascunsă; tânărul fizician care îi face avansuri Marianei. Fiecare ar putea fi criminalul și Mariana crede că știe cine ucide tinerele fecioare.

Nenumărate răsturnări de situație schimbă ținta de la un suspect la altul, în vreme ce, una după alta, sunt ucise trei tinere, iar panica și paranoia cuprind mințile tuturor. Când cele două protagoniste sunt pe cale să devină următoarele victime, Mariana știe că nu mai e timp și că piesele de puzzle trebuie puse cap la cap, iar criminalul trebuie prins. Imediat.

Ultimele pagini ale cărții sunt înșelătoare și schimbă perspectivele cu repeziciune, creând suspansul perfect. Abia foarte aproape de finalul lecturii, te prinzi care e cheia enigmei. Autorul a imaginat un final demn de tragedia greacă, sau mă rog, asta a intenționat.

De ce merită citită Fecioarele de Alex Michaelides

Cartea își face treaba pentru care am deschis-o: 380 de pagini care se citesc pe neștiute, ritmul e alert, capitolele și frazele scurte, te ține “în priză”. Nu e doar un policier de duzină, ci are o mulțime de conexiuni cu elemente din tragediile grecești și tot felul de referințe intelectuale (ne ajută și scena, suntem la Cambridge).

De mai multe ori crezi că l-ai identificat pe criminal, dar apoi autorul mai găsește o întorsătură de frază prin care îți îndreaptă atenția în altă parte. Divertismentul este de bună calitate, numai bun să te deconecteze de la rutină în weekend. Iar la final, se prea poate să fii surprins de deznodământ.

Fecioarele se înscrie în tradiția suspansului britanic, de altfel autorul scrie în mulțumirile sale de final și un elogiu pentru autoarele (toate femei) care l-au inspirat să abordeze genul. Agatha Christie sau P.D. James sunt bineînțeles pe listă.

Mi-a mai plăcut și o legătură discretă pe care autorul o face cu celălalt roman al său: la un moment dat, eroina intră în legătură cu Theo Faber, psihiatrul care urmează să o trateze pe Pacienta tăcută, din celălalt roman al lui Michaelides. Mi-a plăcut acest detaliu jucăuș al lui Michaelides care creează legături între scrierile lui.

Ce nu mi-a plăcut la Fecioarele de Alex Michaelides

Esența romanelor din genul thriller stă în caracterul vizual și în acțiunea pură. Îți dai seama din ce fac personajele cine sunt ele, nu ai nevoie de îndrumarea autorului. În Fecioarele sunt unele pasaje în care Michaelides ține să ne povestească cine e Mariana, la ce se gândește și ce își amintește, ce simte acest personaj. Treaba asta e o rupere de ritm ușor neplăcută, dacă ești un cititor avid al genului.

Și finalul ar putea părea ușor forțat unora dintre pasionații de thrillere. E ca și cum un magician ne prezintă un joben din care scoate ce vrea el, chiar și lucruri care nu ar încăpea acolo, doar pentru că e expert la trucuri și asta îi dă putere. Michaelides are teza că el scrie nu un roman de suspans, ci un elogiu autorilor de tragedii antice și ne explică nouă, cititorilor, cum trebuie să înțelegem la adevărata valoare o tragedie, în sensul ei de manual. Așa că, în retrospectivă, rămâi cu sentimentul că tot restul cărții e o construcție gândită pentru a susține momentul culminant. Mă rog, s-ar putea să fiu prea pretențios, dar cred că veți sesiza acest nu chiar elegant “ghidaj”.

În loc de concluzii

Fecioarele lui Michaelides este o lectură antrenantă și distractivă. Nu la valoarea și originalitatea din Pacienta tăcută, dar pe aproape. Cei mai pretențioși vor găsi și elemente criticabile, dar nu cred că asta îi va îndepărta de autor. Eu aș vrea să-l citesc în continuare.

Romanul a fost scris în perioada de carantină din 2020, a apărut anul acesta, s-a tradus foarte repede și la noi. A beneficiat de numeroase reacții, peste 80.000 de cititori i-au acordat 3.7 stele din 5 pe Goodreads. În opinia mea, poate fi trecut pe o listă pentru 2021 a romanelor de gen care merită citite. Mai jos aveți sursa pentru carte (editura) la cel mai mic preț, în acest moment.

orange.ro

NOUTATE 10 titluri, semnate de scriitori nominalizați la Nobel și autori premiați, vor apărea în colecția Anansi. World Fiction

Toamna aceasta, colecția Anansi. World Fiction a Editurii Pandora M adaugă în portofoliu 10 noi titluri, de o amplă varietate tematică și stilistică, multipremiate, semnate de nume de primă mărime ale literaturii universale contemporane.

Koba cel cumplit, o nouă traducere din opera lui Martin Amis, una dintre cele mai influente și mai inovatoare voci ale literaturii britanice moderne, și Darul, o nouă traducere din opera mult-îndrăgitei autoare americane Dr. Edith Eva Eger, se află pe lista cărților care urmează să plece în curând către librăriile din întreaga țară.

Koba cel cumplit, Martin Amis

Cartea lui Marin Amis, apărută în traducerea din limba engleză a lui Radu Paraschivescu, este succesoarea celebrului volum de memorii, Experience. În ea, Amis atacă lacuna centrală a gândirii secolului XX: îngăduința intelectualilor occidentali în fața comunismului sovietic. Între începutul foarte personal și sfârșitul în același registru, Amis ne oferă probabil cele mai bune o sută de pagini scrise vreodată despre Stalin.

Darul, dr. Edith Eva Eger

Dr. Edith Eva Eger, iubită de cititorii din întreaga lume datorită bestsellerului internațional Alegerea, revine cu un nou volum-terapie: Darul (traducere din limba engleză de Mihaela Apetrei), o carte în care autoarea descrie 12 dintre cele mai teribile stări și emoții pe care le-a trăit, printre care frica, durerea, mânia, vinovăția sau rușinea și instrumentele pe care le-a descoperit pentru a putea face față acestor provocări universale. Oprah mărturisea că poveștile lui Edith Eva Eger au schimbat-o pe vecie, iar Bill Gates cataloga noul volum drept „excepțional”.

În lista titlurilor în pregătire se află două cărți semnate de doi dintre „candidații” bine cotați la câștigarea Nobelul literar din ultimii ani: scriitorul norvegian Jon Fosse și scriitorul maghiar László Krasznahorkai.

Numele celălalt, Septologie I-II, Jon Fosse

Din opera lui Jon Fosse, prozator, poet și un foarte apreciat dramaturg, descris de criticii de la Le Monde drept „un Beckett al secolului XXI”, va apărea în ediție românească primul său roman tradus în limba română: Numele celălalt. Septologie I-II (traducere din limba norvegiană de Ovio Olaru), o explorare percutantă a condiției umane. Scris într-un stil hipnotic, romanul pune sub semnul întrebării noțiunile de subiectivitate și de Sine, ceea ce îl făcea pe conaționalul autorului, scriitorul Karl Ove Knausgård, să afirme că „literatura lui Jon Fosse își absoarbe cititorul, așa cum vântul e înghițit de noapte”.

Întoarcerea baronului Wenckheim, László Krasznahorkai

Scriitorul maghiar László Krasznahorkai va apărea în traducere în colecția Anansi. World Fiction cu romanul Întoarcerea baronului Wenckheim, câștigător a două dintre cele mai titrate premii literare internaționale: Booker International 2015 și National Book Award 2019 – secțiunea traduceri. „Apocaliptic, vizionar, nebunesc” (Publishers Weekly), „una dintre realizările supreme ale literaturii contemporane” (Paris Review), romanul este o simfonie a confuziei, o înlănțuire de evenimente haotice în care sunt angrenați politicieni de provincie și infractori mărunți, dar și un straniu Profesor, un savant de renume mondial care cercetează mușchiul de copac și încearcă să se detașeze, în izolare, de orice formă de gândire.

Ediția în limba română, apărută în traducere din limba maghiară, poartă semnătura lui Ildikó Gábos-Foarță.

orange.ro

Fizica tristeții, Gheorghi Gospodinov

Coperta traducerii în greacă a cărții Fizica tristeții

Din opera lui Gheorghi Gospodinov, cel mai tradus și apreciat scriitor bulgar al momentului, va apărea toamna aceasta în traducere romanul Fizica tristeții (traducere de Cătălina Puiu), o evocare plină de viață a Mitteleuropei aflate sub stăpânirea comunistă. Cartea, adaptată într-un film de animație, în regia lui Theodore Ushev, câștigător a nu mai puțin de 14 premii internaționale, a fost recompensată în 2016 cu Premiul Jan Michalski pentru Literatură.

Frontiera. Călătorie spre marginea Europei, Kapka Kassabova

Kapka Kassabova, scriitoare născută în Bulgaria, emigrată în timpul adolescenței în Noua Zeelandă și stabilită actualmente în Scoția, apare în traducere cu volumul Frontiera. Călătorie spre marginea Europei (traducere din limba engleză de Ona Frantz). În acest excepțional reportaj literar, Kapka Kassabova se întoarce în Bulgaria, de unde a emigrat cu 25 de ani în urmă, pentru a explora zona de frontieră pe care fosta ei țară o împarte cu Turcia și Grecia, un teritoriu modelat de diferite forțe ale istoriei: imperialismul sovietic, Imperiul Otoman și, mai înainte, miturile și legendele imemoriale.

Confiteor, Jaume Cabré

Coperta traducerii franceze a cărții lui Jaime Cabré

Lui Jaume Cabré, laureatul a numeroase premii internaționale și considerat unul dintre cei mai importanți scriitori catalani ai tuturor timpurilor, îi va apărea în traducere romanul Confiteor, bestseller internațional, roman tradus în 30 de țări, „un roman monumental despre problema Răului” (The Guardian). Scris sub forma unei confesiuni finale a unui geniu ce știe că urmează să-și piardă cea mai prețioasă posesiune, mintea, această capodoperă a literaturii europene încearcă imposibilul: să coboare la rădăcinile Răului și să se întoarcă de acolo nevătămată. O adevărată aventură estetică și intelectuală. Traducerea ediției în limba română este semnată de Jana Balacciu Matei.

Neliniștea serii, Marieke Lucas Rijneveld

Mult-așteptata traducere în limba română a romanului distins anul trecut cu International Booker Prize, Neliniștea serii de Marieke Lucas Rijneveld, va ajunge în librăriile românești tot în această toamnă. Cartea lui Marieke Lucas Rijneveld, un roman pe cale să fie tradus în 37 de limbi, este debutul cel mai comentat al anului 2020: „Excepțional!” (The Financial Times). Cartea urmărește povestea unei familii care se ocupă cu creșterea vacilor într-o zonă rurală nespecificată, un spațiu unde inocența se întâlnește cu violența într-un mod brutal și intim, ghidul nostru fiind personajul narator, o fetiță de 10 ani pe nume Jas, plină de imaginație și curiozitate.

Ediția în limba română este tradusă din limba neerlandeză de Cătălina Oșlobanu și Alexa Stoicescu.

Antologia Decameronul. 29 de povestiri noi din pandemie

Proiectul Decameronul. 29 de povestiri noi din pandemie inițiat de editorii The New York Times Magazine se numără de asemenea pe lista traducerilor aflate în pregătire în colecția Anansi. World Fiction din această toamnă.

În martie 2020, editorii cunoscutei publicații de peste Ocean au inițiat această antologie, cu scopul de a aduna o colecție de povestiri scrise în perioada în care pandemia a devastat pentru prima dată globul pământesc. Povestirile originale, scrise de autori precum Margaret Atwood, Tommy Orange, Edwige Danticat, Colm Tóibín, Rachel Kushner sau David Mitchell, foarte diferite ca stil și tonalitate, au fost traduse în limba română de Ona Frantz, Marin Mălaicu-Hondrari, Cerasela Barbone, Daniel Nicolescu, Simina Popa, Gheorghe Miletineanu și Alexandra Turcu.

Meteorii, capodopera lui Michel Tournier

Lista noutăților include și o nouă ediție a unui roman-cult al literaturii universale. Este vorba de spre Meteorii, capodopera lui Michel Tournier, un roman de referință pentru literatura franceză a secolului trecut. Noua ediție păstrează excelenta traducere din limba franceză a regretatei Irina Bădescu.