Mărturisesc că, dacă romanul grafic va deveni popular, îmi va fi greu să mă mai țin de cartea care-ți vorbește doar cu text. Mereu mi-au plăcut volumele care includ ilustrații, fotografii și orice altă formă non-text (chiar și o pagină goală). Nu pot pricepe de ce – de obicei – doar literatura pentru copii are … Mai mult Recenzie Casa veselă, de Alison Bechdel
Autobiografia lui Matthew McConaughey se dorește a fi “o scrisoare de dragoste adresată vieții”. Fără emfază dar cu multă emoție, aflăm micile secrete prin care un mare actor transformă toate “semafoarele” din calea lui în verde și navighează prin existență cu artă. … Mai mult RECENZIE Undă verde, Matthew McConaughey
Copiii de pe Volga… cum să vorbesc despre cartea asta, fără să “stric” ce a scris fenomenala Guzel Iahina? Am citit că ar fi o carte despre iubire… Copii de pe Volga este, înainte de orice, un îndrumar, un abecedar al tuturor lucrurilor despre care credem că sunt iubire, dar nu sunt și, abia către … Mai mult Recenzie Copiii de pe Volga, Guzel Iahina
“Tentația de a fi fericit” e o bucurie de carte, citibilă într-o după-amiază, care îți lasă un gust de cireșe coapte în gură. Îți face poftă să te iei la trântă cu orice necaz și să fii, asemeni personajului ei, Cesare, viu zi de zi. Cesare e varianta mediteraneană a lui Ove, pe care orice … Mai mult RECENZIE Tentația de a fi fericit, Lorenzo Marone
Cartea lui Colson Whitehead ne dezvăluie un fragment din istoria segregației și a luptei pentru drepturi a populației de culoare în anii ’60 ai secolului trecut. Băieții de la Nickel a fost distinsă cu Premiul Pulitzer 2020 și Premiul Orwell 2020. … Mai mult “Băieții de la Nickel” sau o carte de care nu scapi
O călătorie prin istoria planetei în curs de globalizare prin zece povești ale unor personalități care au remodelat lumea în care au trăit. Profesorul Jeffrey E. Garten ne prezintă un tratat de istorie, teorie economică și geopolitică de profunzime, având meritul de a o face într-o manieră accesibilă și atractivă. … Mai mult “De la mătase la silicon” – 10 personalități care au schimbat lumea pentru totdeauna
Nicio altă carte de sau despre istorie nu mi-a invocat la fel ca “Sapiens”, de Yuval Noah Harari, cuvintele lui Shakespeare, în “Macbeth”: “Istoria e o poveste spusă de un idiot furios şi gălăgios, dar care n-are nicio noimă… Ca să înțelegi pe deplin intenția oricărui mesaj, fie el unul simplist, fie unul mai complex … Mai mult De ce nu e Sapiens, de Yuval Harari, o veritabilă istorie a omenirii
E faină și se citește ușor cărticica Doinei Ruști, “Paturi oculte”. Un bun vehicul de evaziune din prezentul deja prea pandemic. Doina Ruști are o voce revigorantă (e prima oară când ne întâlnim). Un ton un pic țepos, acrișor. Ca o doamnă trecută prin viață, care n-are chef de prosteli și pe care n-o poți … Mai mult RECENZIE “Paturi oculte” de Doina Ruști, “La țigănci” contemporan
Am fost pe Amazon. Fascinație romanul lui Ann Patchett – care tocmai a devenit una dintre scriitoarele mele preferate – a reușit să mă facă să simt Brazilia și oamenii ei negricioși, pitiți prin junglă, ca și cum eu însămi aș fi un medic farmacolog ros de vinovăție care se aruncă ca un erou (ca … Mai mult RECOMANDARE Fascinație, Ann Patchett
Cartea Eliberare de Imogen Kealey ne prezintă biografia uneia dintre cele mai faimoase agente secrete din rezistența franceză din timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial. Nancy Wake a creat o legendă a unei femei frumoase, curajoase și inteligente care a luptat pentru libertate în vremurile cele mai tulburi ale Europei. … Mai mult Recenzie, Eliberare, Imogen Kealey
Cred că “Povestea mea” nu a avut niciodată ca scop să ne spună cine este Michelle Obama. Poate nicio astfel de carte nu vrea să ne spună povestea (adevărată), ci doar ne păcălesc cu titluri dezvelitoare, ca să scoatem banii. :)) În ce o privește pe Michelle Obama, impresia este că s-a străduit așa de … Mai mult Recenzie Povestea mea, Michelle Obama
Autorii care mă încântă și mă inspiră fac mai mult decât să scrie povești. Fac și un pic de educație. Și reușesc să educe, cum face “Swing time”, fără să te simți ca un elev în sala de clasă. Zadie Smith este printre scriitorii ale căror cărți îți dau mai mult decât un timp de … Mai mult Swing time, de Zadie Smith, sau Cum să nu faci caritate de dragul carității
Ultimul volum de povestiri semnat de George RR Martin s-a tradus la noi sub titlul „Zburătorii nopții”. Cele șase nuvele din volum ne oferă o perspectivă originală asupra unor teme majore din imaginarul literaturii science fiction. … Mai mult Recenzie George R.R. Martin „Zburătorii nopții”
“Profeții din Fiordul Veșniciei” e cea mai bună carte pe care am citit-o în ultimii 10 ani. O recomand pentru o minte sănătoasă și pentru calitatea de balenieră. 🙂 Cum adică? Adică te duce într-o călătorie pe care n-ai cum s-o faci singur vreodată. În Groenlanda anilor 1700. Într-o misiune de creștinare a inuiților care … Mai mult Recenzie “Profeții din Fiordul Veșniciei”, Kim Leine
Știi cum e când citești o carte care te dă pe spate? Dar total. Cu limba proprie. Cu suspans. Cu inteligență, umor, duioșie. Cu toate cele. Așa a fost pentru mine “Room” (“Camera”). Năucitoare. Probabil am citit-o într-o zi, maxim două. Eram ca pe ace. “și dup-aia ce s-a întâmplat?”. Când a ieșit filmul, am … Mai mult RECENZIE Minunea, de Emma Donoghue
Trăim vremuri care ne schimbă mințile. Profund și de durată. Dar nu simțim. Pentru că schimbări ca acestea nu sunt anunțate în breaking news. Nu vin peste noi intempestiv, în cod roșu, rupând nori, mașini și copaci. Vin pe nesimțite, ca un vânt cald și firav, dar încăpățânat, care apleacă în fiecare zi, puțin și … Mai mult Recenzie “Așa începe răul”, de Javier Marias și câteva cuvinte despre literatura feministă
Less. Arthur Less. N-am întâlnit de multă vreme un personaj cu care să mă identific așa de mult. Și nu e vorba de caracter, deși mi se întâmplă, ca și lui, să uit câți ani am sau să mă văd mai puțină decât sunt. E vorba de umanitatea lui Less. Tipul e așa de universal … Mai mult Recenzie Arthur Less, de Andrew Sean Greer
Am împodobit “Primăvara la Roma…” cu flori, dintr-o presimțire devenită apoi certitudine că nu conține nicio primăvară. Exact ca în meme-ul despre “To kill a mocking bird” (“Să ucizi o pasăre cântătoare”). A compensat în schimb vocea lui Tennessee Williams, reconfortantă ca aerul verde dintr-o florărie. După ce mi-am făcut drum cu maceta (răbdării) prin … Mai mult Recenzie Primăvara la Roma a doamnei Stone, Tennessee Williams
Am avut așteptări foarte mari de la Ishiguro. Este “absolvent” de Nobel, nu?, iar “Să nu mă părăsești” mi-a părut o poveste răvășitor de frumoasă. În schimb, “Pe când eram orfani” m-a surprins nu prin originalitate, ci cu tărăgănarea aparent inexplicabilă a intrigii. Am început s-o citesc în ianuarie și m-am tot chinuit câteva zile, … Mai mult RECENZIE Pe când eram orfani, Kazuo Ishiguro
Vrei să citești mai mult? Sau să scrii mai mult sau să alergi constant? Indiferent ce-ți lipsește – voința, metoda sau circumstanțele potrivite – ca să-ți formezi un obicei nou – și implicit să scapi de cele care-ți consumă prea mult timp, există ghidul perfect. Cartea care te învață secretele disciplinei noilor obiceiuri se numește … Mai mult Cum să citești mai mult. Atomic Habits, James Clear
